Connect with us

Fapt divers

Tradiții de Înviere

Cei care înjură sau blesteamă în această noapte sfântă vor fi urmăriţi de ghinioane.

Published

on

Ziua Învierii Domnului începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte; la miezul nopții, când se spune că mormântul s-a deschis și a înviat Hristos, scrie crestinortodox.ro.  

Femeile pregătesc pasca. Se frământă din făină curată de grâu, la care se adaugă lapte, uneori și oua. Pasca are formă rotundă pentru că, în popor, se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac împletit în trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizând crucea pe care a fost răstignit Hristos. Între împletituri se pune brânză sărată sau dulce, frământată cu ou și stafide. Pasca se împodobește cu ornamente din aluat – flori, spirale, frunze, etc. Inainte de a se face pasca, femeile se grijesc, se spală pe cap, se piaptănă, îmbracă straie curate, fac rugăciuni și apoi se apucă de plămădit. Momentul coacerii este ritulizat: „Când pun în cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe tuspatru pereții și apoi la gura cuptorului, zicând: Cruce-n casă, / Cruce-n masă, / Cruce-n tuspatru / cornuri de casă”.

Drobul, s-a impus întâi în lumea urbana românească, apoi, prin imitație, și în cea rurală. Pregătirea drobului presupune utilizarea unui întreg arsenal de mirodenii, – sare, piper, enibahar, tarhon, pătrunjel, mărar.

Drobul a devenit, prin excelență, alimentul care se identifică, în actualitate, aproape complet, – la fel ca pasca și ouăle roșii – cu sărbătorile Paștelui.

În unele locuri se spune că, cine mănâncă ouă în ziua de Paște va fi ușor peste an. În trecut albușul de ou roșu sfințit se usca, se pisa și se sufla în ochii bolnavi de albeață, ai vitelor și oamenilor. Cu slănina se ungeau rănile sau vreun picior scrântit. De asemenea, pentru friguri, omul se afuma cu slănină și tămâie puse pe o lespede. Slănina, consumată ca atare, se spunea că are proprietăți tămăduitoare pentru oameni și vite. Hreanul sfințit se păstra în pământ, crezându-se că el curățește apa fântânilor, vindecă de boli și friguri.

Puteri deosebite i se atribuie și lumânării de la Înviere, care este păstrată șapte ani și aprinsă în caz de grindină, furtuni sau mari primejdii. Noaptea Învierii este deosebită, ea simbolizând noaptea luminii, a izbăvirii omului din iad, din păcat și din moarte.

De aceea, în zilele noastre, Învierea este privită ca o sărbătoare a luminii. Seara sau la miezul nopții, când oamenii merg la slujba Învierii, aprind lumânări la mormintele celor morți din neamul lor. Este obiceiul ca, în noaptea Învierii, să se lase luminile aprinse în toată casa și în curte în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume, prin Învierea Sa.

În ziua de Paște se spune că nu e bine să dormi, că-ți ia strigoiul anafura dintre dinți, o vinde diavolului și nu mai ai noroc în casă.

După credința populară, e bine să ții minte cu cine ai ciocnit oul prima dată pentru că, dacă din întâmplare te rătăcești printr-o pădure, trebuie să-ți amintești cu cine ai ciocnit oul de Paște și imediat găsești drumul.

Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

Cei care ciocnesc ouă în noaptea de Înviere se vor întâlni pe lumea cealaltă. De asemenea, se zice că oul crăpat trebuie să îl dai celui care ţi l-a spart, altfel îl vei mânca stricat în viaţa de apoi. Dacă descoperi un ou cu două gălbenuşuri e semn de căsătorie.

În vremurile străvechi oul era oferit cadou, fiind considerat un simbol al echilibrului şi al renaşterii naturii.

Lumânarea este poate cel mai important simbol al Învierii. Ea reprezintă biruinţa vieţii asupra morţii şi a binelui asupra răului.

Tradiţia spune că după slujba, lumânarea trebuie adusă acasă aprinsă. Nu se aruncă, ci este păstrată cu sfinţenie pentru a fi aprinsă la necazuri. Conform credinţei populare, lumânarea de Înviere se aprinde în faţă unei icoane în caz de primejdie sau dificultate, la cutremure şi furtuni.

Când mergi la biserică e bine să aduci cu tine apă sfinţită. După noaptea Învierii păstreaz-o, căci îţi va aduce noroc. În tradiţie se zice că apa păstrată de la slujba de Paşte capătă proprietăţi vindecătoare. Este bună în caz de boală, deoarece îndepărtează suferinţa.

Nu e bine să te cerţi în noaptea de Paşte. Se zice trebuie să primeşti Învierea Domnului cu bucurie şi optimism în suflet. Dacă eşti certat cu cineva ar trebui să faci pace, că să nu te prindă Învierea supărat. Cei care înjură sau blesteamă în această noapte sfântă vor fi urmăriţi de ghinioane.