Ziua Internațională a Mării Negre

Ziua internaţională a Mării Negre este sărbătorită în fiecare an, la 31 octombrie. Aceasta este data la care, în anul 1996, cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, document ce conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre.

În anul 1996, la 31 octombrie, a fost semnat, în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră. Acesta este rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani. Planul Strategic de Acţiune promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin. 

Totodată, o politică comună a ţărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea şi folosirea resurselor, a fost formulată în Declaraţia de la Odessa. Potrivit site-ului www.blacksea-commission.org, miniştrii cu atribuţii în protejarea mediului marin al Mării Negrea din cele şase ţări, Bulgaria, Georgia, Rusia, România, Turcia şi Ucraina, au semnat acest document la 7 aprilie 1993, în Ucraina. Declaraţia conţine un orar rezonabil al acţiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societăţii pentru conservarea şi protecţia mediului Mării Negre, dezvoltând şi detaliind ideile Convenţiei de la Bucureşti, în acord cu deciziile Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992. 

Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internaţional pentru Managementul Mediului şi Protecţia Mării Negre – Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorităţii de Mediu Internaţionale (GEF), cu scopul de a consolida şi de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici şi al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării şi pentru protejarea biodiversităţii, se arată pe site-urile www.marinespecies.org şi www.grid.unep.ch. 

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundaţia Universitară a Mării Negre, o organizaţie regională, non-guvernamentală şi non-profit, ce are ca obiective promovarea şi o mai bună înţelegere şi cercetare a economiei, societăţii, educaţiei şi guvernanţei regiunii Mării Negre, poziţionarea acesteia faţă de restul lumii, precum şi dezvoltarea modalităţilor de promovare a intereselor regiunii la nivel internaţional, se arată pe site-ul instituţiei, fumn.eu. Iniţiativa înfiinţării acestei fundaţii a aparţinut unui grup academic românesc, coordonat de academicianul şi diplomatul Mircea Maliţa, după ce, în anul 1992, a fost înfiinţată Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), incluzând 11 ţări: 6 ţări riverane Mării Negre (Bulgaria, Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina şi România) şi 5 ţări învecinate (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Grecia şi Albania). În 2004, Serbia s-a alăturat organizaţiei, din OCEMN făcând parte în prezent 12 state. Organizaţia Cooperarea Economică a Mării Negre este o organizaţie de cooperare regională, numărându-se printre primele iniţiative lansate în zona Mării Negre. 

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

Ziua internaţională a Mării Negre este marcată printr-o serie de activităţi cultural-educative, expoziţii de fotografii, concursuri, târguri, jocuri distractive, prin care se urmăreşte conştientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi costier, fiind însă, în acelaşi timp, şi un prilej de sărbătoare. 

Marea Neagră este o mare intercontinentală, între Europa şi Asia, cu o suprafaţă de 413.488 kmp, fără Marea Azov, care îi aparţine şi care are o suprafaţă de 38.000 kmp. Are o adâncime maximă de 2.245 m şi scaldă ţărmul României pe o lungime de 234 km, potrivit „Enciclopediei Geografice a României”, volum coordonat de Dan Ghinea. Pe ţărmurile ei se găsesc şase ţări: Bulgaria şi România în vest, Ucraina în nord, Federaţia Rusă în nord-est, Georgia în est şi Turcia în sud.

Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curg o mulţime de fluvii, printre care Dunărea, Nipru, Nistru, Kizil-Irmak şi altele. Are o salinitate scăzută. Principala cauză a desalinizării Mării Negre este marele volum de apă dulce care ajunge în ea şi volumul limitat de apă sărată din Marea Mediterană ce pătrunde prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Speciile de peşti cele mai răspândite sunt: guvidul, chefalul, morunul, scrumbia, rândunica de mare, pălămida, hamsia, calcanul, precum şi alţi peşti răpitori, printre care o specie de rechini, de mici dimensiuni. 

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană şi, prin aceasta, cu Oceanul Planetar. Spre sud-vest comunică cu Marea Marmara, prin Strâmtoarea Bosfor, şi cu Marea Egee, prin Dardanele. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov, prin Strâmtoarea Kerci.

Sursa: agerpres.ro