Împreună au fost martirizați în zorii creștinismului, murind în aceeași zi la Roma, în data de 29 iunie anul 67, în timpul prigoanei dezlănțuite de Nero împotriva creștinismuui.
Pentru creștinătate, Postul Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel este unul dintre cele patru posturi importante ale anului creştin-ortodox. În fiecare an, Sfinţii şi lăudaţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi după o perioadă de post.
Sfântul Apostol Petru este fratele mai mare al Sfântului Apostol Andrei, cel care i-a creştinat pe străbunii noştri daci. Numele său era Simon, dar Iisus l-a numit Chefa (adică Piatră în limba aramaică, iar acest nume este sinonim cu grecescul Petros). Petru s-a născut la Betsaida, apoi a locuit în cetatea Capernaum. Era un om simplu, fără studii, pescar de meserie şi, spre deosebire de fratele său Andrei, nu era pasionat de viaţa religioasă. El era preocupat mai ales de pescuit pe care-l practica pentru a-și asigura traiul de fiecare zi.
Între timp, Petru devenise sfetnicul lui Dumnezeu care-i cerea sfatul de câte ori trebuia să ia o decizie importantă. Fiind foarte credincios, Dumnezeu a hotărât ca Petru să țină cheile Raiului și să asigure hrana animalelor sălbatice.
Cei doi Apostoli, slăviţi de creştinătate la data de 29 iunie, Sfântul Petru şi Pavel, au propovăduit Evanghelia, ducând mesajele lui Hristos până la marginile pământului, aşa cum le-a cerut Mântuitorul, înainte de Înălţarea la ceruri.
Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
– În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
– Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
– Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
– Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
– Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
– Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
– Se spune ca cine se scoala de dimineata, in fiecare zi de post, ca sa vada rasaritul Constelatiei Closca, va avea tot anul parte de bine si i se vor implini toate dorintele.
– Tot traditia spune ca, pe durata postului, femeile nu au voie sa lucreze in casa pentru ca e vremea cand trec ielele si stramba trupul femeii pe care o gaseste lucrand.
– Tot acum, in zilele de post ale Sampetrului, exista obiceiul ca, la tara, mamele sa lege la gatul fetelor usturoi sau pelin ori sa le puna aceste plante pe talpi, ca atunci cand trec frumoasele, adica ielele, sa nu zapaceasca mintile copilelor.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.