49 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977

Cutremurul din 4 martie 1977 rămâne unul dintre cele mai devastatoare dezastre naturale din istoria României. Seismul, produs în zona Vrancea, a provocat distrugeri uriașe în numeroase orașe, în special în București, și a schimbat pentru totdeauna modul în care sunt proiectate și construite clădirile din țară.

Publicat de Cosmin Meca, 4 martie 2026, 11:39

Cutremurul din 4 martie 1977 este considerat unul dintre cele mai devastatoare dezastre naturale din istoria României. Seismul s-a produs la ora 21:21–21:22, ora României, și a durat aproximativ 55–56 de secunde. Magnitudinea a fost estimată între 7,2 și 7,5 pe scara Richter, iar focarul s-a aflat la o adâncime de aproximativ 85–94 de kilometri, în zona seismică Vrancea, una dintre cele mai active zone seismice din Europa. Mișcarea tectonică a fost atât de puternică încât a fost resimțită pe o arie foarte largă, de la Roma până la Moscova și de la Turcia până în Finlanda.

Bilanțul oficial al tragediei a fost unul dramatic. În România au murit 1.578 de persoane, iar peste 11.300 au fost rănite. Majoritatea victimelor s-au înregistrat în București, unde au murit 1.424 de oameni. Aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit, iar peste 32.000 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. În urma seismului, aproximativ 35.000 de familii au rămas fără locuință. Pagubele economice au fost estimate la aproximativ două miliarde de dolari la valoarea anului 1977.

Mai mulți factori au amplificat gravitatea dezastrului. Cutremurul s-a produs seara, într-un moment în care majoritatea oamenilor se aflau în locuințe. În plus, multe dintre clădirile care s-au prăbușit erau construite înainte de anul 1940, fără armare seismică, iar unele erau deja afectate de bombardamentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Tipul cutremurelor din Vrancea contribuie, de asemenea, la efectele puternice resimțite în București. Acestea sunt cutremure de adâncime intermediară, iar undele seismice produse de ele se propagă într-un mod care afectează puternic Capitala.

Bucureștiul a fost orașul cel mai grav lovit. Aproximativ 33 de blocuri mari s-au prăbușit complet, iar peste 90% dintre victime s-au înregistrat aici. Bulevardul Magheru, una dintre principalele artere ale Capitalei, a fost blocat mai bine de o săptămână din cauza ruinelor și a operațiunilor de salvare.

Cutremurul a provocat distrugeri importante și în alte orașe din țară. La Zimnicea, aproximativ 80% din oraș a fost distrus. Au fost prăbușite 175 de case, alte 523 au fost grav avariate, iar aproximativ 4.000 de oameni au rămas fără locuință. În Craiova au fost grav avariate peste 550 de clădiri, printre care Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei și clădiri ale universității. În Ploiești, aproximativ 200 de case au fost distruse și peste 2.000 au fost grav avariate. În Buzău au fost afectate aproximativ 1.900 de clădiri.

Printre victimele tragediei s-au numărat și personalități cunoscute ale culturii române. Actorul Toma Caragiu, poetul A. E. Baconsky, scriitorul Alexandru Ivasiuc și copilul poet Corneliu M. Popescu și-au pierdut viața în urma prăbușirii clădirilor.

Un aspect mai puțin cunoscut al tragediei îl reprezintă incendiile izbucnite după cutremur. Aproximativ 480 de persoane au murit în incendii provocate de scurgerile de gaz produse în urma distrugerilor. De asemenea, în unele zone s-au produs alunecări de teren, fenomene de lichifiere a solului și chiar modificări ale cursurilor unor râuri.

În momentul producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu se afla într-o vizită oficială în Nigeria. Vizita a fost întreruptă, iar liderul comunist s-a întors de urgență în țară. După dezastru a fost declarată stare de urgență. În anii următori au fost introduse norme noi de construcție antiseismică, iar regimul a inițiat ample programe de reconstrucție și demolare în București.

Cutremurul a afectat grav 23 de județe ale României, iar urmările sale s-au resimțit mult timp după eveniment. Specialiștii avertizează că vulnerabilitatea seismică rămâne o problemă majoră, mai ales în București, unde aproximativ 23.000 de clădiri ar putea suferi avarii serioase în cazul unui cutremur de magnitudine similară.

Cutremurul din 4 martie 1977, cu o magnitudine de aproximativ 7,4 și o durată de aproape un minut, a provocat peste 1.500 de morți, mai mult de 11.000 de răniți și distrugeri masive în zeci de mii de clădiri, majoritatea victimelor fiind înregistrate în București.