Alergiile de primăvară, tot mai frecvente: cum se manifestă și ce soluții există
Alergiile de primăvară afectează tot mai multe persoane, fiind declanșate în principal de polenul arborilor și al gramineelor, care pot provoca simptome respiratorii și oculare, uneori severe.
Publicat de Cosmin Meca, 21 aprilie 2026, 10:06
Alergiile de primăvară sunt declanșate de polenul arborilor. Unii dintre arborii care provoacă cele mai multe simptome de alergie sunt: mesteacănul, arinul, frasinul, fagul, arțarul, cedrul, plopul, ulmul, ienupărul, dudul, stejarul, măslinul, nucul și salcia. Spre sfârșitul primăverii și începutul verii, sezonul polenului de arbori se suprapune cu polenul de graminee. Polenul de arbori începe din februarie și se întinde până în martie–aprilie, iar polenul de iarbă începe în aprilie și se întinde până în iunie–iulie.
Polenul de arbori și cel de graminee este transportat de vânt și ajunge la nivelul ochilor, nasului sau plămânilor, declanșând simptomele rinoconjunctivitei alergice sau ale astmului bronșic. Simptomele rinitei alergice sunt strănutul în salve, rinoreea seroasă, obstrucția nazală și pruritul nazal.
O persoană alergică la polenul de arbori sau graminee mai poate prezenta prurit ocular, hiperemie conjunctivală sau hiperlacrimație. Dacă polenul ajunge la nivel pulmonar, pot apărea simptome precum tusea, wheezingul sau dispneea. Alergia la polenul de arbori poate provoca și prurit faringian, edem în jurul gurii sau edem al limbii atunci când sunt consumate anumite alimente. Acest fenomen se numește sindrom de alergie orală și apare deoarece polenul de arbori este similar cu proteinele din unele fructe și legume.
Persoanele care prezintă simptome de rinoconjunctivită alergică sau astm bronșic trebuie să efectueze un consult la medicul alergolog pentru confirmarea diagnosticului. Acesta va efectua teste prick sau analize de sânge pentru a identifica tipul de polen responsabil. Testele cutanate prick se aplică pe partea superioară a brațului, iar dacă există alergie, pielea reacționează prin apariția unei papule și roșeață. Rezultatele sunt rapide, de obicei în 15–30 de minute. În cazul afecțiunilor cutanate, precum dermografismul, psoriazisul sau eczema, sunt recomandate analizele de sânge.
Identificarea tipului de polen permite reducerea expunerii. De asemenea, tratamentul trebuie început înainte de debutul sezonului polenic, pentru un control mai bun al simptomelor.
Pentru reducerea riscului de expunere la polen, se recomandă ca persoanele alergice să stea în casă, cu ferestrele închise, și să urmeze tratamentul pentru alergii cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea sezonului. Antihistaminicele de generația a doua, spray-urile nazale cu corticosteroizi, decongestionantele nazale și picăturile oftalmice contribuie la ameliorarea simptomelor.
O altă opțiune terapeutică este imunoterapia alergen specifică, cunoscută ca desensibilizare. Scopul este reducerea reacției sistemului imunitar la alergenul de polen, ceea ce poate duce la ameliorarea sau chiar dispariția simptomelor alergice.
