Aproape 150 de „radare care zâmbesc”, instalate în România. Unde se află cele din Oltenia și de ce nu dau amenzi

Aproape 150 de sisteme de calmare a traficului sunt instalate pe drumurile naționale din România, inclusiv în mai multe localități din Oltenia. Dispozitivele măsoară și afișează viteza vehiculelor și îi avertizează pe șoferi cu emoticoane verzi sau roșii, însă nu sunt radare ale Poliției și nu generează amenzi. În zona administrată de DRDP Craiova sunt 18 asemenea sisteme, trei dintre ele fiind amplasate în Dolj, la Coțofenii din Față, Brădești și Filiași.

Publicat de Cosmin Meca, 3 septembrie 2026, 12:26

Șoferii care circulă pe drumurile naționale din România vor întâlni tot mai des un nou tip de dispozitiv pentru monitorizarea vitezei. Nu este însă vorba despre radarele Poliției și nici despre sisteme care generează automat amenzi, ci despre așa-numitele „radare pedagogice”, instalate în cadrul unor măsuri de calmare a traficului.

Cifra oficială a proiectului este de 145 de sisteme sau „insule de calmare a traficului” la nivel național. La 1 septembrie 2026, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, declara că 138 dintre acestea erau deja montate, restul urmând să fie instalate. De aici și formularea apărută în spațiul public potrivit căreia noile sisteme sunt amplasate în „aproape 150 de localități”.

Există însă și o explicație pentru diferențele dintre cifrele vehiculate. Documentul inițial privind amplasamentele conținea 131 de poziții pentru localități sau sectoare de drum cu două benzi și 17 pentru sectoare cu patru benzi, ceea ce înseamnă 148 de poziții. Forma finală a proiectului vorbește însă despre 145 de sisteme.

Nu dau amenzi

Cel mai important lucru pentru șoferi este că aceste dispozitive nu sunt radare ale Poliției și nu fac parte din sistemul e-SIGUR.

CNAIR le descrie drept măsuri de calmare a traficului sau „radare educative”. În limbaj mai puțin oficial, au mai fost numite și „radare de bun-simț”.

Dispozitivul detectează viteza cu care circulă un autovehicul și o afișează șoferului. Dacă viteza este corespunzătoare limitei de pe acel sector de drum, pe panou apare un emoticon verde, zâmbitor. Dacă șoferul depășește limita, apare un emoticon roșu, trist.

Viteza detectată de aceste dispozitive nu este transmisă Poliției și nu este folosită pentru sancționarea conducătorului auto.

Cu alte cuvinte, dacă un șofer circulă cu 80 km/h într-o zonă în care limita este de 50 km/h, sistemul îi va afișa viteza și un avertisment vizual, însă acel dispozitiv nu îi va genera o amendă.

În cazul sistemelor instalate pe DN1 s-a precizat inclusiv că nu sunt înregistrate imagini ale autoturismului, numărul de înmatriculare sau date despre conducătorul auto. Aceste informații se referă însă la echipamentele instalate pe acel sector de drum, astfel că nu trebuie presupus automat că toate sistemele montate în țară au o configurație hardware absolut identică.

Cum funcționează noile sisteme

Nu este vorba doar despre un simplu panou electronic care arată viteza.

Ansamblul poate include un detector de viteză amplasat înainte de intrarea în localitate, afișaj electronic LED, emoticon verde sau roșu în funcție de viteza vehiculului, o zonă de carosabil colorată în roșu și benzi rezonatoare, care produc zgomot și vibrații atunci când sunt traversate de autovehicule.

Pe timpul nopții, zona poate fi iluminată cu LED-uri.

Sistemele sunt alimentate cu ajutorul panourilor fotovoltaice, astfel încât nu este obligatorie racordarea lor la rețeaua electrică.

Pe drumurile cu mai multe benzi pot exista senzori și afișaje distincte, astfel încât viteza să fie detectată separat pentru vehiculele aflate pe fiecare bandă.

Pe DN1, de exemplu, sunt instalații pentru fiecare bandă, iar sistemul detectează autoturismul înainte ca acesta să ajungă sub consolă.

Limita la care este configurat dispozitivul nu trebuie să fie obligatoriu de 50 km/h. Sistemul poate fi programat în funcție de restricția existentă pe sectorul respectiv de drum, aceasta putând fi, de exemplu, de 30, 50 sau 70 km/h.

Localitățile nu au fost alese întâmplător

Un detaliu important apare în documentele privind amplasarea acestor sisteme.

Lista inițială a CNAIR conține, pentru fiecare localitate, o rubrică intitulată „Număr accidente cu minimum un decedat în perioada 2016–2020”.

CNAIR și Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri au explicat că amplasamentele au fost stabilite pe baza analizelor de siguranță rutieră, fiind vizate în special zonele în care s-au produs accidente grave sau unde există un risc ridicat.

De exemplu, în documentul inițial, Râmnicu Vâlcea avea 13 accidente cu cel puțin un decedat în perioada analizată. Filiași figura cu șapte astfel de accidente, Coțofenii din Față cu cinci, iar Brădești cu patru.

Acest lucru explică și motivul pentru care multe dintre sistemele de calmare a traficului sunt amplasate la intrarea în localități și nu neapărat în zonele lor centrale.

18 sisteme în zona administrată de DRDP Craiova

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a anunțat instalarea a 18 astfel de sisteme pe raza sa de administrare.

Conform listei naționale, acestea sunt distribuite în județele Dolj, Mehedinți, Gorj, Olt și Vâlcea.

În Dolj, sistemele sunt amplasate în:

• Coțofenii din Față;
• Brădești;
• Filiași.

În Mehedinți, apar:

• Vânători;
• Șimian;
• Butoiești.

În Gorj:

• Bengești.

În Olt:

• Vulturești.

În Vâlcea:

• Milcoiu;
• Budești;
• Râmnicu Vâlcea;
• Călimănești;
• Câineni;
• Băbeni;
• Ionești;
• Bălcești;
• Popești;
• Bunești.

Unde sunt amplasate cele trei sisteme din Dolj

Pentru județul Dolj sunt prevăzute trei asemenea amplasamente, toate pe DN6.

La Coțofenii din Față, sistemul este amplasat aproximativ între kilometrii 246+050 și 246+250.

La Brădești, sectorul indicat este cuprins între kilometrii 249+300 și 252+810.

La Filiași, amplasamentul este situat între kilometrii 260+750 și 264+580.

Nu trebuie confundate cu cele aproximativ 400 de radare fixe

Cele 145 de sisteme de calmare a traficului nu trebuie confundate cu un alt proiect, mult mai important din punctul de vedere al sancționării șoferilor.

Separat, CNAIR pregătește o rețea de aproximativ 400 de camere și radare fixe, care urmează să fie integrate în infrastructura sistemului e-SIGUR.

Aceste dispozitive vor avea cu totul alt rol. Ele vor putea identifica vehicule, măsura viteza și furniza informațiile necesare pentru aplicarea sancțiunilor.

Mai mult, viitoarele sisteme de sancționare sunt proiectate inclusiv pentru determinarea vitezei medii între două puncte, nu doar pentru măsurarea vitezei instantanee într-un anumit loc.

Prin urmare, este vorba despre două proiecte complet diferite.

Cele aproximativ 145 de „radare care zâmbesc” sunt sisteme educative și de calmare a traficului. Ele îi arată șoferului viteza și îl avertizează atunci când circulă prea repede.

Cele aproximativ 400 de radare fixe pregătite separat sunt destinate monitorizării traficului și vor putea fi utilizate pentru sancționarea abaterilor.

Cât costă proiectul

În spațiul public a fost vehiculată suma de aproximativ 18 milioane de lei, fără TVA, pentru instalarea sistemelor și realizarea amenajărilor aferente, precum radarele și afișajele, suprafețele antiderapante și celelalte elemente de calmare a traficului.

În același timp, în dashboard-ul oficial PNRR apare proiectul mai larg denumit „Măsuri de calmare a traficului rutier la intrarea în localități”, cu o valoare de aproape 100 de milioane de lei și cu statutul „în implementare”.

Prin urmare, suma de 18 milioane de lei nu trebuie prezentată automat drept valoarea întregului proiect PNRR. Aceasta pare să reprezinte o componentă sau un contract din cadrul proiectului mai amplu, a cărui valoare totală este considerabil mai mare.

Noile sisteme au, așadar, mai degrabă rolul de a determina șoferul să ridice piciorul de pe accelerație înainte de intrarea într-o localitate. Nu trimit automat amenda acasă, dar îi spun conducătorului auto, foarte vizibil, dacă viteza cu care circulă este sau nu cea potrivită.