Fapt divers
Christina Koch, prima femeie care va merge pe Lună
„Faceți ceea ce vă sperie; nu vă feriți de lucrurile care credeți că ar putea fi inaccesibile”
Christina Hammock Koch este o ingineră americană și astronaut NASA care a dobândit recunoaștere datorită realizărilor în domeniul explorării spațiale. Născută la 29 ianuarie 1979 în Grand Rapids, Michigan, Koch a avut din copilărie visul de a deveni astronaut.
A fost întotdeauna visul meu, de când mă știu; le-am spus educatoarelor de la grădiniță și profesorilor mei de la facultate că vreau să fiu astronaut.
Dar până să-și atingă acest deziderat, drumul lui Koch a fost pavat cu multe studii și diplome. A absolvit Școala de Științe și Matematică din Carolina de Nord în 1997 și a obținut două diplome de licență în inginerie electrică și fizică, urmate de un master în inginerie electrică la Universitatea de Stat din Carolina de Nord. Koch a urmat, de asemenea, studii avansate la Goddard Space Flight Center prin intermediul programului NASA Academy.
Cariera lui Koch înainte de a deveni astronaut a implicat contribuții semnificative la dezvoltarea de instrumente științifice spațiale și la ingineria câmpurilor științifice la distanță. A lucrat ca inginer electric în cadrul Laboratorului pentru astrofizică de înaltă energie al NASA GSFC, pentru diverse misiuni NASA.
În plus, în calitate de cercetător asociat al United States Antarctic Program (USAP), Christina Koch a petrecut timp la două stații de cercetare diferite din Antarctica: Stația Amundsen-Scott de la Polul Sud și Stația Palmer. Stația Amundsen-Scott de la Polul Sud este situată la Polul Sud geografic și este operată de National Science Foundation (NSF) și NASA.
Servește drept centru de cercetare științifică, concentrându-se în special pe studii atmosferice, geologice și geofizice, cercetătorii efectuând investigații pe teme precum schimbările climatice, razele cosmice și seismologia.
Stația Palmer, pe de altă parte, este situată pe Insula Anvers, în largul coastei Peninsulei Antarctice, și servește drept bază de sprijin logistic pentru cercetătorii care lucrează în zona înconjurătoare. Cercetarea desfășurată la Stația Palmer se axează în principal pe biologie marină, geologie, meteorologie și glaciologie.
Koch a mai lucrat și în cadrul Laboratorului de fizică aplicată al Universității Johns Hopkins pentru misiuni precum Juno și Sondele Van Allen.
Christina Koch s-a alăturat NASA în 2013, după ce a fost selectată în cadrul celei de-a 21-a promoții de astronauți NASA.
A fost inginer de zbor pe Stația Spațială Internațională (ISS) în cadrul Expedițiilor 59, 60 și 61 și a stabilit un record pentru cel mai lung zbor spațial efectuat de o femeie, cu un total de 328 de zile în spațiu, participând la prima ieșire în spațiu exclusiv feminină.
Koch a fost repartizată ca specialist al misiunii Artemis II a NASA, munca ei incluzând experimente în diverse domenii, precum biologia, fizica și tehnologia, menite să aprofundeze înțelegerea spațiului și a efectelor acestuia asupra corpului uman.
Așadar, Koch s-a lansat pe Stația Spațială Internațională (ISS) la 14 martie 2019, în calitate de inginer de zbor pentru Expedițiile 59, 60 și 61, iar la 18 octombrie 2019 a participat la prima ieșire în spațiu exclusiv feminină alături de Jessica Meir.
La 28 decembrie 2019, Koch a stabilit un record pentru cea mai lungă perioadă continuă petrecută în spațiu de către o femeie. Koch a revenit pe Pământ la 6 februarie 2020. În prezent, ea este repartizată pentru misiunea Artemis 3 a NASA, iar dacă va reuși să înconjoare Luna în 2025, va deveni prima femeie care va călători dincolo de orbita joasă a Pământului.
Christina Koch a primit mai multe premii prestigioase de-a lungul carierei, inclusiv premiul de excelență Neil Armstrong de la Astronaut Scholarship Foundation și a fost inclusă de revista Time în topul 100 al celor mai influenți oamneni ai anului 2020.
În timpul misiunii sale Artemis, Koch a efectuat șase ieșiri în spațiu – inclusiv alte două cu Meir – și a petrecut 42 de ore și 15 minute în afara stației. De asemenea, și-a dedicat o mare parte din timp unei varietăți de experimente și investigații.
Stația spațială acționează ca un laborator orbital care poate fi folosit pentru a testa modul în care diferite aspecte ale vieții umane de zi cu zi de pe Pământ reacționează la lipsa gravitației.
„Investigația privind celulele renale”, scrie CNN.com, „a fost o altă modalitate de a studia potențialele probleme de sănătate umană care ar putea apărea în spațiu: pietre la rinichi și osteoporoză, declanșate din cauza unei stări de sănătate precare a rinichilor. Un aspect al studiului s-a axat pe efectele dietei, ale conservării apei, călătoriilor în spațiu și microgravitației asupra sănătății rinichilor, iar altul vizează încercarea de a determina noi tratamente pentru calculi renali și osteoporoză”.
Cercetările ei din timpul misiunii au mai implicat și studii de biologie vegetală, de la nivel celular până la studierea modului în care cresc plantele în spațiu și investigații care au avut ca scop înțelegerea felului în care reacționează și se comportă focul în spațiu, ceea ce poate oferi informații despre prevenirea incendiilor pe navele spațiale, precum și despre utilizarea eficientă a combustibilului și reducerea poluanților pe Pământ.
Koch a ajuns pe stația spațială la 14 martie 2019, fiind prima care a trecut prin trapă, și s-a întors din spațiu la 6 februarie 2020
„Somnul în spațiu este unul dintre cele mai odihnitoare pe care le-am avut vreodată – niciodată nu e prea cald sau prea rece. Pur și simplu plutesc în poziția naturală a corpului meu”, scria CNN.com, citând declarațiile lui Koch din timpul misiunii. „Cum voi dormi când mă voi întoarce pe Pământ?”„Oh, cât de mult îmi lipsesc vântul care-mi mângâie față, senzația picăturilor de ploaie, nisipul sub picioare și sunetul valurilor care se sparg pe plaja din Galveston. Abia aștept să simt și să aud din nou Pământul”.
În prezent, ca parte a ambițiosului proiect al agenției spațiale de a trimite oameni pe Lună, Koch se pregătește pentru următoarea aventură. Și, odată cu aceasta, își va consolida locul în cărțile de istorie. În cadrul misiunii Artemis II, programată pentru luna noiembrie 2024, Koch va petrece 10 zile într-o călătorie de orbitare în jurul Lunii alături de alți trei astronauți.
Echipa este formată din Reid Wiseman, comandantul misiunii, Christina Koch, care deține recordul mondial pentru cel mai lung zbor spațial efectuat de o femeie și care va fi în curând prima care va participa la o misiune pe Lună, Victor Glover, un aviator naval afro-american, și Jeremy Hansen, un fost pilot de vânătoare canadian.
Această echipă de patru persoane va fi prima care va zbura cu capsula Orion a NASA și primul echipaj din noul program lunar al NASA, Artemis.
Urmează-ți pasiunile pentru a te asigura că atunci când te uiți la viața ta și o planifici și te afli la acele mari răscruci de drumuri, alegi calea care te face să te simți cu adevărat apropiat de ceea ce iubești.
Sursa: descopera.ro