Coşciugel fortissimo

Vă sfătuiam, într-o întâlnire precedentă, să nu pregetaţi nicio clipă în a vă păstra sănătatea şi integritatea corporală. Să vă trataţi imediat şi în procedură de urgenţă urmând neabătut remediile miraculoase pe care le puteţi folosi la orice pas şi-n orice situaţie ascultând radio, citind presa sau urmărind programele de televiziune.

Vă mai recomandam, cu maximă prietenie, tratamente de întreţinere cu cotintirol (pentru durerile-n cot), cu sictirol forte (pentru relaţiile interumane) sau cimitirol (pentru situaţii extreme).

Mi-am dat seama, însă, că nu am parcurs nici pe departe arsenalul de leacuri cu care suntem bombardaţi de dimineaţa până seara şi că oricât aş încerca inventarierea acestuia nu va fi niciodată complet epuizată. Lumea se mişcă, societatea evoluează, ceea ce a fost bun ieri nu mai funcţionează astăzi, ceea ce părea extraordinar de dimineaţă nu mai face nici două parale spre prânz.

În aceste condiţii, este normal ca şi leacurile să sufere transformări, să se diversifice şi, spre binele consumatorilor, distribuitorii lor să devină din ce în ce mai agresivi. Atunci când se constată că potenţialul suferind nu ştie de vorbă bună şi nu reacţionează în consecinţă se scoate la înaintare artileria grea. Vedete cunoscute sau bolnavi de cartier, îndureraţii de serviciu ne explică, cu lacrimi în ochi, cu satisfacţie-n glas şi cu un cec atrăgător în buzunar cum, în doi timpi şi trei mişcări, au scăpat de părul  de pe picioare şi cocoaşa din spinare.

Nu există afecţiune fără o soluţie imediată, nu s-a iţit bine suferinţa-n oasele noastre şi a apărut alifia. Ţi se pare că, uneori, există remediul, dar nu s-a inventat şi boala. Adică ai lua hapul, dar nu te doare nici capul! Iar după atâta bombardament mediatico-sanitar parcă ţi-e şi ciudă că nu poţi şi tu să contribui, cât de cât acolo, la bunăstarea unora. Mă, măcar o bulină, măcar un năsturel, măcar o cremă, o gargară, o infuzie, o perfuzie, o… zeamă, ceva…  Cât să fii în rândul lumii, cât să simţi binefacerile vremurilor, cât să ai conştiinţa împăcată că ai făcut tot ce este omeneşte posibil ca să dai ortul popii în timp util.

Şi, orice-ar fi, orice s-ar întâmpla nu mergem în ruptul capului la medicul de familie… La ce să se priceapă un amărât cu nici 20 de ani de şcoală?!… La nimic! Ne tratăm, cu multă dibăcie, după teleshoping şi publicitate! Nu cedăm nici în faţa SMURD-ului!

Ei, ce servim astăzi? Luăm nişte măserol ca să ne crească rapid dinţii sau ne dăm cu burtirol ca să ne scadă burţile şi să slăbim 20 de kile într-un sfert de ceas?  Băgăm câte o pastilă de morminţel împotriva colesterolului sau ne cinstim cu coşciugel fortissimo?  Coşciugelul, se ştie, se ia înainte de plecarea în concediu. Vara sau iarna. Primăvara sau toamna. În orice perioadă a anului. Iei coşciugel fortissimo şi poţi pleca liniştit într-un fel de staţiune de 5 stele all inclusive. La loc cu verdeaţă, acolo unde nici supărare nu e şi nici întristare nu se află! Amin!