Criză de personal în spitale: Guvernul a aprobat doar 22 de posturi din peste 7.600 solicitate

Guvernul a aprobat ocuparea a 22 de posturi de asistenți medicali la Spitalul „Marie Curie”, în timp ce memorandumul Ministerului Sănătății pentru deblocarea a 7.621 de posturi în spitalele din întreaga țară se află încă în analiză. Criza de personal afectează secțiile ATI, gărzile și capacitatea spitalelor de a trata pacienții în condiții de siguranță.

Publicat de Cosmin Meca, 24 iulie 2026, 09:45

Guvernul a aprobat, joi, 23 iulie, ocuparea a 22 de posturi de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București. În același timp, memorandumul Ministerului Sănătății pentru deblocarea a 7.621 de posturi la nivel național nu a primit încă aprobarea finală.

Cele 22 de posturi aprobate nu au fost selectate, în mod direct, din lista celor 7.621 de posturi solicitate pentru întregul sistem sanitar. Din punct de vedere administrativ, este vorba despre două memorandumuri diferite.

Primul este un memorandum punctual, aprobat în regim de urgență pentru Spitalul „Marie Curie”. Cel de-al doilea vizează ocuparea a 7.621 de posturi în spitalele publice din întreaga țară și se află încă în circuitul de avizare și analiză.

Prin urmare, formularea potrivit căreia Guvernul a aprobat doar 22 de posturi din cele aproximativ 7.600 evidențiază disproporția dintre nevoile sistemului și decizia imediată a Executivului. Aceasta nu înseamnă însă că restul posturilor au fost respinse definitiv.

Unde vor fi angajate cele 22 de persoane

Toate cele 22 de posturi aprobate sunt destinate angajării unor asistenți medicali la Spitalul „Marie Curie”.

Măsura ar trebui să permită redeschiderea a cinci paturi din Secția de Anestezie și Terapie Intensivă pentru nou-născuți. Acestea au fost închise temporar deoarece nu mai exista suficient personal pentru acoperirea turelor în condiții de siguranță.

Secția avea 27 de paturi funcționale, însă capacitatea a fost redusă la 22 după plecarea mai multor asistente medicale.

Unele dintre acestea au demisionat, iar altele au intrat în concedii medicale sau în concedii pentru creșterea copilului.

Relatările inițiale au indicat pierderea a șapte asistente, în timp ce alte informații au făcut referire la opt persoane care plecaseră sau urmau să plece. Diferența ar putea fi explicată prin momentul în care au fost făcute declarațiile.

Conducerea Spitalului „Marie Curie” solicitase însă aprobarea pentru ocuparea a 178 de posturi vacante, nu doar a celor 22 din Secția ATI.

Copii în stare gravă, aflați pe lista de așteptare

Criza de personal a devenit publică după ce medicii au anunțat că secția nu mai putea primi noi pacienți până la eliberarea unor paturi.

La un moment dat, toate locurile erau ocupate, iar nouă copii se aflau pe lista de așteptare.

Un bebeluș din Constanța a murit înainte de a putea fi preluat în Secția ATI, potrivit declarațiilor făcute de șeful secției.

Profesorul Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției ATI Neonatală, a declarat că spitalul utilizează de aproximativ șase ani o aplicație în care sunt înregistrați copiii care așteaptă un loc.

În acest interval, aproximativ 150 de copii aflați pe lista de așteptare ar fi murit.

Medicul a explicat că în sistem apar 140 de decese, însă, dacă sunt incluse și cazurile care nu au fost introduse în aplicație, numărul real ar fi de cel puțin 150.

În unele relatări a apărut formularea „140 de morți în șase luni”. Alte surse care au redat integral declarația medicului indică însă 140 de cazuri înregistrate și cel puțin 150 de decese în șase ani, nu în șase luni. Cel mai probabil, formularea referitoare la șase luni reprezintă o eroare de transcriere.

Profesorul Cătălin Cîrstoveanu a avertizat și că extinderile realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență riscă să devină infrastructură fără utilitate dacă spitalele primesc clădiri și echipamente, dar nu pot angaja personalul necesar funcționării acestora.

Ce conține solicitarea pentru cele 7.621 de posturi

Ministerul Sănătății a transmis, pe 7 iulie, un memorandum prin care propune ocuparea a 7.621 de posturi vacante.

Dintre acestea:

• 1.910 posturi sunt pentru medici;
• 2.955 de posturi sunt pentru asistenți medicali;
• 2.261 de posturi sunt pentru personal auxiliar sanitar;
• 436 de posturi sunt destinate altor categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare;
• 59 de posturi sunt pentru personalul de cercetare.

Lista a fost întocmită pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare și a analizei necesarului prezentat de managerii spitalelor.

La 23 iulie, Ministerul Sănătății anunța că memorandumul obținuse zece avize favorabile și se afla aproape de finalul circuitului administrativ.

Avizul decisiv al Ministerului Finanțelor nu fusese însă acordat pentru întregul pachet de posturi.

Spitalele au solicitat, în total, aproximativ 26.000 de posturi

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că spitalele și structurile din sănătate au solicitat, în total, aprobarea pentru ocuparea a aproximativ 26.000 de posturi.

Solicitarea trebuie raportată la un număr de circa 193.000 de angajați existenți în sistemul public de sănătate.

Ministerul Sănătății a selectat din aceste cereri cele 7.621 de posturi considerate prioritare și le-a inclus în memorandumul transmis Guvernului.

Federația Sanitas susține, la rândul său, că ar trebui deblocate urgent cel puțin 25.000 de posturi.

Sindicaliștii estimează că numai deficitul real de asistenți medicali ar fi de aproximativ 27.000 de persoane.

Aceste cifre reprezintă estimări sindicale și nu date confirmate oficial prin memorandumul Guvernului.

De ce Ministerul Finanțelor nu a avizat imediat toate posturile

Ministerul Finanțelor a tratat cazul Spitalului „Marie Curie” drept o excepție justificată de o situație critică.

Ministrul Alexandru Nazare a precizat că aprobarea celor 22 de angajări nu schimbă politica generală a Guvernului privind ocuparea posturilor din sectorul public.

Potrivit acestuia, situațiile care afectează direct siguranța pacienților trebuie rezolvate cu prioritate, însă angajările cu impact bugetar ridicat trebuie analizate separat.

Ministerul Finanțelor a estimat costul ocupării celor aproximativ 7.600 de posturi la circa 1,2 miliarde de lei anual.

Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre o cheltuială suplimentară de aproximativ un miliard de lei.

Argumentele prezentate de Ilie Bolojan

Premierul a susținut că angajările nu trebuie aprobate exclusiv pe baza numărului de posturi vacante, fără verificarea activității fiecărui spital.

Potrivit datelor prezentate de acesta:

• gradul mediu de ocupare a paturilor este de aproximativ 63%;
• există spitale în care gradul de ocupare este de numai 40–45%;
• cheltuielile de personal reprezintă, în medie, aproximativ 65% din veniturile contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
• între 50 și 60 de spitale au cheltuieli de personal care ajung la aproximativ 90% din sumele contractate.

Premierul a argumentat că, în asemenea situații, spitalelor le rămân prea puțini bani pentru medicamente, analize, tratamente și prevenirea infecțiilor nosocomiale.

În declarațiile referitoare la numărul total de paturi au apărut două cifre diferite: aproximativ 123.000 și aproximativ 132.000.

Procentul mediu de ocupare, de 63%, a fost însă prezentat în mod constant.

Ilie Bolojan a mai declarat că cheltuielile de personal din sănătate au crescut de la aproximativ șase miliarde de lei în anul 2015 la peste 25 de miliarde de lei în anul 2025.

Analiză cerută până luni, 27 iulie

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să finalizeze până luni, 27 iulie 2026, o evaluare a spitalelor care solicită personal suplimentar.

Guvernul dorește ca analiza să țină cont de:

• gradul de ocupare a paturilor;
• cheltuielile de personal raportate la veniturile spitalului;
• activitatea fiecărei secții;
• necesitatea reală a posturilor solicitate;
• posibilitatea redistribuirii personalului și a paturilor către secțiile cu activitate mai intensă.

Spitalele care au cheltuieli salariale peste media națională sau un grad redus de ocupare ar putea primi un punctaj mai mic în procesul de aprobare a angajărilor.

Premierul a sugerat că secțiile cu activitate foarte redusă ar trebui restructurate, iar resursele ar trebui mutate către specialitățile cu deficit de personal, inclusiv către îngrijirile paliative.

De ce este necesară aprobarea Guvernului

Legea nr. 141/2025 suspendă, în perioada 1 ianuarie–31 decembrie 2026, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din instituțiile publice, indiferent de sursa de finanțare.

Pentru unitățile aflate în subordinea Ministerului Sănătății și pentru spitalele din rețelele sanitare publice există posibilitatea organizării concursurilor în cazuri temeinic justificate.

Acest lucru este posibil însă numai printr-un memorandum aprobat în ședința Guvernului.

Acesta este mecanismul folosit atât pentru cele 22 de posturi de la Spitalul „Marie Curie”, cât și pentru pachetul național de 7.621 de posturi.

Chiar și posturile aprobate sunt greu de ocupat

La ultima deblocare amplă de posturi, organizată în 2024, numai aproximativ 59% dintre posturile aprobate au fost ocupate, potrivit ministrului interimar al Sănătății.

Problemele sunt mai mari în orașele mici și în zonele defavorizate, unde medicii nu se prezintă la concursuri, chiar dacă li se oferă locuințe sau alte facilități.

La Spitalul Județean din Alexandria, de exemplu, gărzile de neurologie nu mai pot fi acoperite zilnic.

Conducerea secției susține că nu a reușit să atragă medici nici după ce a căutat rezidenți în centrele universitare și a oferit diferite facilități.

La Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, Secția de Radiologie Intervențională avea cinci medici, dar un singur asistent medical.

În aceste condiții, doctorii ajungeau să îndeplinească și atribuții care reveneau personalului mediu.

Medicii au declarat că aproximativ 80% dintre trombectomii erau efectuate în afara programului obișnuit.

Spitalul „Bagdasar-Arseni” a solicitat, singur, aproximativ 370 de angajați, în principal asistenți medicali.

Reprezentanții Ordinului Asistenților Medicali susțin însă că, la unele concursuri, numai 10–15% dintre candidați obțin nota de trecere.

Aceștia invocă probleme de pregătire în anumite școli postliceale.

Cele 22 de posturi nu rezolvă imediat criza

Cele 22 de posturi de la Spitalul „Marie Curie” au fost aprobate pentru a permite organizarea concursurilor.

Personalul nu va ajunge însă automat și imediat în secție.

Spitalul trebuie să deruleze procedurile de angajare, iar viitorii asistenți trebuie selectați și pregătiți pentru activitatea extrem de specializată din Secția ATI Neonatală.

Profesorul Cătălin Cîrstoveanu a afirmat că formarea completă a unei asistente capabile să lucreze într-o astfel de secție poate dura până la zece ani.

Prin urmare, cele 22 de angajări reprezintă o soluție urgentă și necesară, dar nu rezolvă imediat lipsa de personal experimentat.

Guvernul nu a aprobat încă cele 7.621 de posturi solicitate de Ministerul Sănătății, dar nici nu le-a respins definitiv.

Executivul a aprobat separat 22 de posturi de asistenți medicali la Spitalul „Marie Curie”, iar decizia privind angajările din restul țării depinde de analiza spitalelor și de avizul Ministerului Finanțelor.