De ce este specială vioara Stradivarius? Secretele celui mai scump instrument din lume

Viorile create de lutierul italian Antonio Stradivari (1644-1737) stârnesc o fascinație de neegalat în lumea muzicii clasice. De asemenea, sunt printre cele mai scumpe instrumente muzicale din lume.

În 2011, un cumpărător anonim a plătit suma record de 15.9 milioane de dolari pentru o vioară Stradivarius – numită „Lady Blunt”, după Lady Anne Blunt, una dintre fostele deținătoare – care a fost considerată de experți ca fiind a doua cea mai bine conservată dintre creațiile lui Stradivari.

Viorile Stradivarius sunt adevărate opere de artă

Cea mai bine conservată creație a lutierului italian, poreclită „Mesia”, este păstrată într-o vitrină cu climă controlată în Muzeul Ashmolean din Oxford, Anglia, primind atenția și grija rezervate celor mai prețioase opere de artă.

Dintre cele peste 1.200 de instrumente construite de Antonio Stradivari de-a lungul celor 60 de ani de carieră, aproximativ 500 mai sunt încă în circulație astăzi. Cele mai multe sunt viori, dar există și câteva violoncele, chitare, mandoline și harpe.

Lui Stradivari i se atribuie mai multe inovații și îmbunătățiri de design care au contribuit la aducerea viorii la forma sa modernă. Italianul a fost considerat un maestru în vremurile sale și în deceniile care au urmat.

Dar reputația sa de „cel mai bun dintre cei mai buni lutieri” s-a consolidat abia la începutul secolului XIX, când spectacolele de vioară au început să fie organizate în săli de concert tot mai mari, unde acustica instrumentelor lui Stradivari puteau fi apreciate pe deplin.

Nu este o surpriză faptul că viorile Stradivarius sunt căutate pentru valoarea lor istorică, fără să mai vorbim de aspectul lor încântător.

Secretul stă în lac sau în lemn?

Se spune că sunetele emise de vioara Stradivarius au o profunzime incomparabilă. Dar este posibil ca, în ciuda avansurilor tehnologice, să nu fi reușit încă să confecționăm instrumente care să sune mai bine decât cele construite în secolele XVII și XVIII.

Muzicienii și oamenii de știință încă încearcă să descopere ce anume face ca vioara Stradivarius să fie specială.

Primele teorii s-au concentrat mai mult asupra lacului, poate că Stradivari a adăugat un fel de ingredient secret, dar analizele chimice din anii 2000 nu au dezvăluit nimic neobișnuit în ceea ce privește compoziția lacului lui Stradivari.

O altă pistă de investigație s-a concentrat asupra lemnului în sine. Oamenii de știință au emis ipoteza conform căreia climatul mai rece al Micii Epoci Glaciare (1300-1850) ar fi putut face ca molidul folosit pentru fața superioară a viorii să crească mai încet, fiind astfel mai dens și având o acustică mai bună.

Mai recent, oamenii de știință au descoperit că o parte din lemnul folosit de Stradivarius pentru viori a fost tratat cu diverse substanțe chimice, inclusiv aluminiu, calciu și cupru, ceea ce ar fi putut să-i modifice proprietățile acustice.

Sau totul e doar o iluzie?

Un alt grup de oameni de știință și de lutieri examinat posibilitatea ca superioritatea instrumentelor Stradivarius să fie o iluzie.

S-ar putea ca legendele țesute de-a lungul timpului în jurul viorii Stradivarius să fi condiționat violoniștii și ascultătorii să se aștepte la un sunet extraordinar de la un astfel de instrument și ca această așteptare să îi fi influențat în evaluarea sunetului.

În cadrul unei serii de experimente, cercetătorii au legat la ochi mai mulți experți violoniști și i-au lăsat să testeze șase viori vechi (inclusiv câteva create de Stradivari) și șase viori noi de calitate superioară și să își evalueze preferințele.

Rezultatele i-au șocat pe mulți dintre participanți: unele dintre instrumentele noi au câștigat competiția cu cele vechi.

Însă, fie că este vorba de tehnica lutierului italian sau doar de o iluzie bazată pe legendele despre măiestria lui Stradivari, viorile Stradivarius rămân și astăzi vedetele muzicii clasice din întreaga lume.

sursa: curiozitate.ro