Destinaţia zilei: Palatul Culturii din Tg.Mureş, o minune a stilului Secession transilvănean

Publicat de Cosmin Meca, 13 octombrie 2014, 08:55 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 11:18

Nu e chip să nu-l fi observat, dacă ai descins, precum orice turist con?tiincios, în centrul ora?ului. Instinctul de păstrător, într-o fotografie cât mai personală, al frumuse?ilor lumii văzute, te va mâna, mai ales dacă ai intrat în Tg.-Mure? dinspre Bra?ov sau Cluj-Napoca, spre fălosul edificiu. În toamna asta, Palatul Culturii a împlinit un an peste încă 100. În 2013, târgumure?enii au sărbătorit, printr-o suită de evenimente de aleasă ?inută, acest centenar. ?i au fost atunci, probabil mai mult ca oricând, ferici?i că locuiesc, române?te sau ungure?te, în acest târgu?or provincial

Dar cât de adevărat e atributul ?provincial? atunci când vine vorba de capitala de jude? mure?eană?! Eventualilor polemi?ti în astă chestiune le recomandăm, mai întâi de toate, o plimbare de câteva ceasuri prin fa?a ?i prin interiorul palatului pe care îl datorăm celui mai de seamă primar din istoria Tg.-Mure?ului: dr. Bernády György (1864-1938). Erudit ?i ambi?ios, acesta le-a cerut consilierilor, în momentul preluării învestiturii, în 1902, încrederea în faptul că va construi un ora? nou. Iar între clădirile cu care Bernády a îmbogă?it ora?ul, transformându-l, la începutul secolului XX, din târg în urbe modernă, nu e una mai frumoasă ca Palatul Culturii!

 Ascultaţi şi vă minunaţi!

[jwplayer mediaid=”94195″]

Dacă vă doriţi să descoperiţi, pe îndelete, labirintul strălucitor plin de istorie şi de culoare al Palatului Culturii, ascultaţi reportajul de mai jos.

[jwplayer mediaid=”94215″]

Arhitec?ii însărcina?i cu proiectarea clădirii au fost budapestanii Komor Marcell ?i Jakab Dezső, care mai creaseră în Ardeal clădiri în stilul Secession maghiar, ba chiar, în Tg.-Mure?, în vecinătate, actualul sediu al Consiliul Jude?ean ?i al Prefecturii mureşene (pe atunci primărie).

Arhitec?ii gândiseră pentru palat două etaje, primarul a insistat pentru trei, chit că în felul acesta costurile lucrărilor au depă?it cu 100 % estimările. Însă edilul voia acolo, în clădire, ?i conservator, ?i pinacotecă, ?i ?coală de arte plastice!

Început în 1911, Palatul Culturii a fost gata în 1913, adică într-un timp record, cu tot cu luxuriantele sale decora?iuni exterioare ?i interioare. Lesne remarcabile din exterior sunt acoperi?ul din majolică, un tip de ?iglă colorată, mozaicul monumental, realizat după planurile pictorului Körösfői-Kriesch Aladár, basoreliefurile în bronz ?i piatră ale lui Kallos Ede aflate pe frontispiciu, balcoanele bogat ornamentate de pe ambele fa?ade ale clădirii ?i de pe col?uri.

În interior se află fresce ale aceluia?i Körösfői-Kriesch  precum ?i vitralii ale arti?tilor Róth Miksa ?i Nagy Sándor.

Odată ajuns în holul lung de 45 de metri, vei putea admira cele opt fresce cu teme mitologice realizate de arti?tii aşa-numitei  ?coli de la Gödöllő, basoreliefurile din bronz reprezentând nuduri feminine ?i scena încoronării lui Franz Jozsef  precum ?i oglinzile vene?iene care-i închid extremită?ile.

Nu trebuie să scapi din vedere că se pă?e?te pe marmură de Carrara?La parter e sala cea mare de concerte, cu 600 de locuri. Are trei etaje iar maiestuoasa ei cupolă e decorată cu motive liniare ?i florale, cu foi?ă de aur. Orga este ?i ea o bijuterie, construită de fra?ii Rieger din Jägerndorf  în 1913. Şi reţine că puţine sunt sălile de spectacole din România care se pot mândri cu o orgă! Cea de aici are 4488 de tuburi ?i 3 claviaturi. Casals, Enescu, Bartók, printre al?ii, au concertat pe scena Palatului Culturii din Tg.-Mure?. De altfel, se ?tie că George Enescu a avut o rela?ie de prietenie cu Conservatorul care a func?ionat în palat, ?i a susţinut  şapte concerte pentru târgumure?eni. Nu-i de mirare, a?adar, că strada pe care se află intrarea principală în clădire îi poartă numele! 

Scările din marmură te vor duce spre celelalte două săli emblematice ale palatului. Urcându-le, vei observa vitraliile cu chipuri de personalită?i, precum Liszt. La etaj e vizitabilă Sala Oglinzilor, al cărei nume se trage de la cele două grupuri de câte trei oglinzi de cristal care mărginesc, în cele  două capete, încăperea. Marea atrac?ie de aici o reprezintă însă cele 12 vitralii care ocupă întreg peretele de la stradă, ele prezentând scene din balade ?i legende secuie?ti cu subiect tragic. Sală de protocol luxoasă, mobilată elegant, încăperea aceasta ilustrează subtila îmbinare dintre stilul popular şi pomenitul Secession, impus, precum se ?tie, la sfâr?itul veacului al nouăsprezecelea, de Klimt ?i al?i arti?ti vienezi.

Sala mică a Palatului Culturii a fost destinată concertelor camerale ?i are 300 de locuri, balcon pe trei laturi, pere?i cu lambriuri de stejar negru ?i decora?iuni florale precum ?i vitralii, cel central reprezentându-l pe principele Transilvaniei Gabriel Bethlen între învă?a?i.

Sala Secession de la etaj adăposte?te imagini mari ale câtorva locuri frumoase din ora?, planurile palatului ?i ale altor clădiri, biroul la care a lucrat Bernády, o colec?ie de medalii ?i efigii din epocă. Nici primarul român cel mai important al Tg.-Mure?ului, dr. Emil Dandea (cel care a introdus, în perioada interbelică, gazul metan în ora?) nu a fost uitat în Palatul Culturii.

Pinacoteca este un alt element care dă valoare acestei perle a ora?ului. Acolo se află în păstrare 68 de tablouri donate de statul ungar ?i 8 donate de statul român. Relativ recent a fost inaugurată în incinta Palatului Culturii ?i o galerie de artă românească modernă, unde ochiul mai mult sau mai pu?in avizat se poate bucura de întâlnirea cu Grigorescu, Aman, Andreescu, Luchian, Petra?cu, Pallady, Tonitza. E o adevărată minune faptul că aceste tablouri au fost descoperite în subsolul clădirii…

În locul Conservatorului, desfiin?at în 1949, s-a deschis, în anii ?70, o sec?ie de istorie a Muzeului Jude?ean Mure?.

?i-a sărbătorit centenarul odată cu Palatul Culturii ?i Biblioteca Jude?eană Mure?, ea însă?i o lume, situată tot în incinta clădirii . De la 40 000 de volume câte avea la înfiin?are, biblioteca a ajuns în prezent la peste un milion. Printre ele sunt ?i 4 incunabule, comori precum Comediile lui Plaut tipărite în 1514, Fabulele lui Esop datate 1542 ori rarită?i bibliofile, cum ar fi Noul Testament de la Bălgrad din 1648.

Filiala mure?eană a Uniunii Arti?tilor Plastici din România nu putea avea un spa?iu expozi?ional mai potrivit  decât galeriile de la parterul Palatului Culturii, ele oferind periodic evenimente  pentru amatorii de arte plastice contemporane.

Sediu al Filarmonicii de Stat din Tg.-Mure?, Palatul Culturii dă ocazia, săptămână de săptămână,  unui public meloman de foarte bună calitate, să asculte concerte variate, unele cu caracter de eveniment, mulţumită muzicienilor prestigio?i invita?i. Celor care ajung la Tg.-Mure? venind dinspre alte col?uri de lume le spunem că, de regulă, în serile de joi se cântă în sala mare a Palatului Culturii. Mai sunt însă, din fericire, ?i tradi?ionalele festivaluri, precum Zilele Muzicale Târgumure?ene, Festivalul Interna?ional de Muzică de Cameră ?Săptămâna Tiberius?, Festivalul Interna?ional de Chitară Clasică ?Harmonia Cordis? ori cel care tocmai se desfă?oară până în 30 octombrie, ?In Memoriam Constantin Silvestri?. ?i, o spunem din experien?ă, toate concertele acestea sunt un minunat prilej pentru a face noi ?i noi exerci?ii de admira?ie fa?ă de locul acesta.

Da, noi am trăit de nenumărate ori  fericirea de a fi târgumure?eni europeni, cu nimic mai prejos decât restul europenilor, trecând pur şi simplu prin fa?a Palatului Culturii, urcându-i treptele somptuoase, păşind respectuoşi (şi profund recunoscători înaintaşilor) prin toate încăperile destinate marelui public. Nu e pu?in lucru pentru nişte aşa-zişi provinciali! Te invităm să experimentezi împreună cu noi aceste trăiri, la Palatul Culturii din Tg.Mure?!

Măreţia Palatului Culturii din Tg.Mureş este surprinsă şi în filmul realizat de Consiliul Judeţean Mureş.

[jwplayer mediaid=”94765″]

Călătorului îi stă bine pe cărările Transilvaniei. Călătoria noastră continuă!