Doar 5% dintre copii au curajul să vorbească despre ce trăiesc online
Un studiu realizat de organizația Salvați Copiii arată că majoritatea copiilor asistă online la situații de umilire sau amenințare, însă foarte puțini cer ajutorul unui adult. Experții subliniază că prevenția trebuie făcută constant, prin colaborarea dintre familie, școală, comunitate și autorități.
Publicat de Cosmin Meca, 12 februarie 2026, 08:58
Doar 5% dintre copii spun că ar fi gata să povestească unui adult ceea ce trăiesc pe internet, deși 68% dintre ei au fost martori online la situații în care cineva a fost umilit sau amenințat, arată un studiu realizat de organizația Salvați Copiii.
Un specialist implicat în programe de prevenție afirmă că, din perspectiva datelor analizate, Oltenia nu stă mai prost decât alte regiuni ale țării, însă în mediul urban procentele tind să fie ușor mai ridicate.
În ultimii ani, Salvați Copiii a colaborat cu echipe mixte formate din reprezentanți ai ONG-urilor, poliție și autorități locale, organizând cursuri de formare și acțiuni de prevenție în școli, inclusiv în Craiova. Astfel de activități au fost extinse la nivel național, pentru a ajunge în cât mai multe comunități.
Scopul acestor intervenții este ca elevii să știe cui se pot adresa atunci când se confruntă cu probleme online. În primul rând, copiii ar trebui să anunțe un adult. Dacă nu reușesc să vorbească cu părinții sau cadrele didactice, trebuie să știe că pot apela la alte persoane sau instituții. Potrivit specialistului, cei mai mulți copii discută inițial în cercul de prieteni, însă pasul esențial este să ceară ajutor. „Asta este cel mai important, să știe să ceară ajutor. Dar foarte puțini au acest curaj”, subliniază acesta.
În ceea ce privește nivelul de pregătire al societății, expertul consideră că lucrurile trebuie abordate atât formal, în școli, cât și non-formal, prin implicarea comunităților și a părinților. Recomandarea este ca părinții să utilizeze control parental pe dispozitivele copiilor și să monitorizeze timpul petrecut online, mai ales în cazul celor cu vârste fragede, între 12 și 14 ani, interval în care vulnerabilitatea este mai ridicată.
Cadrele didactice sunt adesea primele care observă schimbări de comportament la copii și pot semnala aceste aspecte părinților sau dirigintelui. Măsurile eficiente pot fi luate însă doar printr-o bună colaborare între familie, școală și comunitate.
Un rol important îl are și consilierul școlar, care dispune de metode și pregătire specializată pentru a oferi sprijin copiilor aflați în dificultate. Potrivit specialistului, elevii se simt adesea mai confortabil să discute cu un consilier, iar intervențiile pot preveni agravarea situațiilor.
Colaborarea cu autoritățile este descrisă drept una bună, intervențiile fiind realizate prin echipe mixte formate din reprezentanți ai comunității locale, poliție și consilieri școlari. Majoritatea situațiilor în care s-a intervenit au fost gestionate eficient datorită acestei cooperări.
Specialistul avertizează că fenomenul nu va dispărea, iar eforturile de prevenție trebuie să continue. Soluția nu este neapărat eliminarea completă a riscurilor, ci limitarea și prevenirea degenerării lor, astfel încât copiii să poată crește și să se dezvolte într-un mediu cât mai sigur.
