Ginsengul românesc

Publicat de Cosmin Meca, 15 iunie 2016, 11:13

Numită de specialişti şi „ginsengul românesc”, cătina este un leac-minune pentru organism. Persoanele anemice, convalescenţii, cei predispuşi la infecţii şi la răceli, copiii, începând cu vârsta de şapte ani, bătrânii, femeile cu un psihic fragil, bărbaţii cu tulburări de dinamică sexuală, dar şi sportivii pot beneficia din plin de calităţile acestei plante.

Cătina are excelente calităţi revigorante. Fructele de cătină conţin o cantitate mare de betacaroten (esenţial pentru vedere), numeroase vitamine (A, C, D, E, P, K şi complexul B-toate vitaminele de la B1 la B9), oligoelemente (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu şi fier), 18 aminoacizi (inclusiv aminoacizii esenţiali), acizi graşi, fitosteroli (hormoni vegetali), ulei esenţial, pigmenţi, acizi graşi şi serotonină, eficientă în terapia antistres. Cătina conţine o cantitate foarte mare de vitamina C, un antioxidant care protejează mucoasele şi pielea de acţiunea nocivă a radicalilor liberi şi este un foarte bun stimulent care creşte imunitatea. În plus, acţiunea antioxidantă se datorează şi bogăţiei de vitamina E din compoziţie, (numită şi vitamina tinereţii).

Cătina este un tonifiant pentru întregul organism, foarte eficient în combaterea anemiilor. Deoarece prin prelucrarea termică vitaminele se distrug, nutriţioniştii recomandă consumul sucului de cătină, obţinut din stoarcerea fructelor crude (zilnic câte 15 boabe, un interval de două săptămâni). Seminţele şi coaja fructului, rămasă după stoarcere, trebuie mestecate foarte bine; apoi, acestea trebuie înghiţite. Totodată, pentru organism este eficientă şi cura cu boabe de cătină. Aceasta se face mestecând bine şi apoi înghiţind dimineaţa, pe stomacul gol, un număr de boabe, care creşte progresiv cu câte o boabă pe zi, timp de o lună. Astfel că, în prima zi se înghite o boabă, a doua zi-două boabe, iar după 31 de zile, doza începe să scadă progresiv cu câte o boabă.

Fructele de cătină au efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular: curăţă pereţii vaselor de sânge, reglează bătăile inimii şi combat stările de nelinişte, specifice bolnavilor coronarieni.

Datorită conţinutul bogat de antioxidanţi (vitamine şi minerale), terapia cu cătină are rezultate spectaculoase în combaterea depresiei. Studiile finalizate recent de cercetătorul britanic A. V. Alshoth dovedesc că în compoziţia cătinei se găseşte un euforizant moderat, care nu produce dependenţă psihică. Alcaloidul este prezent numai în fructul foarte copt de cătină şi creează o „stare de bine”, de automulţumire şi de linişte psihică, stimulând acea zonă din creier care este afectată de plictiseală. „Drogul”din cătină este foarte util persoanelor care trebuie să efectueze munci fizice şi intelectuale de rutină, defavorizând o mare parte a scoarţei cerebrale, avidă de stimuli noi, cât mai variaţi şi inediţi. Specialistul estimează că o cură de 12 luni cu ulei de cătină ar avea un efect benefic asupra creierului „sufocat” de monotonie. Simbolic, efectul acestei cure poate echivala cu starea de bine de care ne bucurăm după un concediu de 40 de zile, potrivit cercetătorului britanic.

Rezultatele chestionarelor făcute de psihologi în rândul consumatorilor de cătină demonstrează că 65% din aceştia au renunţat la raţionamentele pesimiste după o cură cu ulei de cătină. Mai mult, s-a constatat o creştere semnificativă a raţionamentelor pozitive pe termen lung.

În urma cercetărilor efectuate de fitoterapeuţii români, s-a descoperit că arbuştii de cătină care cresc la noi în ţară, în comparaţie cu cei din alte ţări europene şi asiatice, au un conţinut foarte ridicat de substanţe nutritive pentru organism. „Cătina, fructul iernii, este eficient pentru imunitate şi pentru memorie. În special în anotimpul rece, cătina, atât de bogată în vitamina C, completează doza zilnică necesară persoanelor anemice şi a celor care depun eforturi fizice şi intelectuale. În anotimpul rece, de asemenea, cardiacii şi convalescenţii este bine să beneficieze din plin de puterea terapeutică a acestor fructe miraculoase”, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie.

Sursă: click