O filmare rară îl înfăţişează pe Nietzsche în ultimele sale zile de viaţă
Publicat de Cosmin Meca, 16 mai 2016, 10:33
În următoarele câteva zile, Nietzsche a început să le trimită prietenilor săi scrieri cunoscute ulterior sub numele de ,,Wahnzettel” (,,Scrisorile nebuniei”). Cele mai multe dintre ele au fost semnate fie ,,Dionysos”, însă pe unele apare semnătura ,,Der Gekreuzigte”, însemnând ,,Cel răstignit”. De exemplu, într-una dintre aceste scrisori, filosoful îi porunceşte împăratului german să meargă la Roma pentru a fi împuşcat şi, mai mult decât atât, invită puterile europene să ia măsuri militare împotriva Germaniei.
Conform unei paradigme medicale de la acea vreme, Nietzsche a fost iniţial diagnosticat cu sifilis terţiar. Ulterior, diagnosticul a fost reinterpretat ca fiind ,boală maniaco-depresivă cu psihoză periodică urmată de demenţă vasculară”.
Psihologul american Leonard Sax spunea că demenţa de care suferea Nietzsche a fost cauzată de creşterea lentă a unui meningiom retro-orbital în partea dreaptă a creierului. Alte variante luate în calcul de specialişti au fost: otrăvirea cu mercur, o boală ereditară denumită CADASIL sau efectele secundare ale aplicării unui tratament împotriva sifilisului.
În 1898 şi 1899, Nietzsche a suferit două accidente vasculare cerebrale, care l-au lăsat pe filosof în imposibilitatea de a vorbi şi de a merge pe jos. Cel mai probabil, el suferea de hemipareză stângă până în anul 1899.
După ce s-a îmbolnăvit de pneumonie, în luna august a anului 1900, filosoful a avut un alt accident vascular cerebral în timpul nopţii dintre 24 şi 25 august. În după-amiaza zilei de 25 august, Friedrich Nietzsche se stinge din viaţă în Weimar. A fost înmormântat alături de tatăl său în biserica din Röcken bei Lützen
