Procesul Georgescu–Potra: întâlnirea de la Ciolpani, grupul de 21 de oameni, armele, milioanele de dolari și acuzațiile procurorilor

Procesul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați într-un dosar privind presupuse acțiuni împotriva ordinii constituționale a ajuns în faza judecății pe fond. În centrul anchetei se află întâlnirea de la Ciolpani din decembrie 2024, deplasarea spre București a unui grup de 21 de persoane, armele și materialele periculoase descoperite de anchetatori, dar și legăturile financiare pe care procurorii susțin că le-au identificat între Potra și proiectul politic al lui Georgescu.

Publicat de Cosmin Meca, 9 septembrie 2026, 16:23

Procesul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt judecați într-unul dintre cele mai complexe dosare deschise după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a ajuns, pe 9 septembrie 2026, în fața Curții de Apel București.

Dosarul nu se limitează însă la întâlnirea dintre Georgescu și Potra sau la deplasarea unui grup spre Capitală. În spatele acuzațiilor se află o anchetă care cuprinde presupuse planuri de destabilizare, oameni cu pregătire militară, arme, muniție, materiale explozive, importante sume de bani, zeci de kilograme de aur și legături pe care procurorii susțin că le-au identificat între Horațiu Potra și campania politică a lui Călin Georgescu.

Trebuie precizat de la început că toate aceste elemente reprezintă acuzațiile formulate de procurori și urmează să fie analizate de instanță. Nici Călin Georgescu și nici Horațiu Potra nu au fost condamnați definitiv pentru faptele descrise în acest dosar.

Primul termen, amânat. Călin Georgescu nu a fost prezent

Primul termen al procesului pe fond a fost programat pe 9 septembrie, la Curtea de Apel București.

Horațiu Potra s-a prezentat la instanță, alături de mai mulți dintre inculpați, însă Călin Georgescu nu a fost prezent.

Avocații au solicitat timp suplimentar pentru studierea dosarului și pregătirea apărării, iar instanța a admis cererea. Următorul termen a fost stabilit pentru 28 septembrie 2026.

Horațiu Potra a declarat că nu se consideră vinovat și că lasă justiția să stabilească ce s-a întâmplat.

Printre avocații prezenți în sala de judecată s-a aflat și Laura Vicol, care îl reprezintă pe Dan-Cristian Panță, unul dintre inculpații despre care anchetatorii susțin că făcea parte din cercul apropiat al lui Potra și că ar fi fost implicat inclusiv în susținerea financiară a campaniei lui Georgescu.

22 de inculpați în același dosar

În total, în dosar sunt judecate 22 de persoane.

Alături de Călin Georgescu și Horațiu Potra apar Dorian Potra, Alexandru Cosmin Potra, Matei Dărăbanț, Andrei-Florin Lup, Ioan Lup, Daniel Szanto, Marius Apahidean, Cristian Sergiu Borișca, Vasile Leonard Dragoman, Constantin Timofti, Mihail Goloșoiu, Manfred-Ioan Hauptman, Claudiu Marian Lăpădatu, Iulian Aniței, Adrian Comiza, Traian Lechințan, Dionisie Moldovan, Dan-Cristian Panță, Bogdan-Florin Lascu și Ovidiu-Claudiu Mureșan.

Rechizitoriul Parchetului General a fost întocmit la 15 septembrie 2025, în dosarul 6720/284/P/2024.

De ce este acuzat Călin Georgescu

Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false, în formă continuată, fiind reținute două acte materiale.

Dosarul este descris frecvent în spațiul public drept unul privind o presupusă „lovitură de stat”, însă formularea juridică folosită de procurori este cea de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Anchetatorii susțin că Georgescu ar fi avut un rol important în conceperea acțiunilor care urmau să aibă loc după anularea alegerilor prezidențiale.

Apărarea respinge acuzațiile.

Acuzațiile formulate împotriva lui Horațiu Potra

Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și instigare publică.

În rechizitoriu apar și acuzații legate de efectuarea fără drept a unor operațiuni cu articole pirotehnice.

Fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Cosmin Potra, au fost trimiși în judecată, la rândul lor, pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Întâlnirea de la Ciolpani, punctul central al dosarului

Unul dintre cele mai importante momente descrise de procurori s-ar fi petrecut imediat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis anularea scrutinului prezidențial.

În ziua următoare, 7 decembrie, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit la un centru de echitație din Ciolpani, județul Ilfov.

Procurorii consideră întâlnirea una esențială pentru ceea ce avea să urmeze.

Potrivit rechizitoriului, acolo s-ar fi discutat despre deplasarea spre București a unor persoane din anturajul lui Potra, unele dintre ele având pregătire militară.

Planul descris de anchetatori ar fi presupus ca aceștia să ajungă în Capitală pe 8 decembrie și să se infiltreze în manifestațiile organizate după anularea alegerilor.

Procurorii susțin că protestele, care în mod normal puteau rămâne pașnice, urmau să fie deturnate spre violență, cu scopul de a provoca o reacție în lanț și de a afecta exercitarea puterii de stat.

În construcția acuzării, Georgescu ar fi avut rolul de inițiator al planului, iar Potra s-ar fi ocupat de partea operațională.

Aceasta este însă teza procurorilor și trebuie demonstrată în fața judecătorilor.

Mărturii despre atmosfera de la Ciolpani

În dosar se regăsesc și declarații ale unor persoane aflate la centrul de echitație în momentul întâlnirii.

Proprietarul locației și o angajată ar fi descris o atmosferă tensionată și ar fi afirmat că discuțiile s-au întrerupt atunci când în încăpere a intrat o persoană din afara grupului.

Potrivit mărturiilor prezentate de anchetatori, Călin Georgescu ar fi condus discuțiile și ar fi avut un rol important în convocarea persoanelor prezente.

Aceste declarații nu stabilesc singure conținutul conversațiilor, însă sunt folosite de procurori pentru reconstruirea contextului în care s-a desfășurat întâlnirea.

Grupul de 21 de persoane și deplasarea spre București

Anchetatorii afirmă că Horațiu Potra ar fi adunat un grup format din 21 de persoane.

Acestea urmau să se deplaseze spre București folosind șapte autoturisme.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au organizat filtre în Ilfov, Dâmbovița și București și au oprit vehiculele înainte ca grupul să ajungă la destinația stabilită.

În mașini ar fi fost găsite mai multe obiecte considerate periculoase: cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, boxuri, topoare, pistoale și 65 de articole pirotehnice din categoria F4.

Articolele pirotehnice F4 sunt destinate utilizării profesionale și au un potențial ridicat de pericol.

Mai mulți dintre cei opriți au oferit explicații diferite pentru deplasarea spre București.

Unii au spus că intenționau să meargă în Centrul Vechi pentru a se distra, alții au afirmat că mergeau la partida FCSB – FC Botoșani, iar o altă persoană ar fi susținut că intenționa să ajungă la un magazin de airsoft și la un poligon.

Procurorii consideră însă că modul în care au fost organizate deplasarea și coordonarea mașinilor indică o acțiune pregătită în prealabil.

Mesaje și apeluri la revoltă

O altă parte a rechizitoriului se referă la mesaje, înregistrări video și conversații atribuite lui Horațiu Potra și persoanelor din apropierea sa.

Anchetatorii susțin că Potra ar fi transmis mesaje prin care îndemna oamenii la revoltă și la folosirea violenței.

În dosar apar și conversații purtate pe grupuri de WhatsApp, despre care procurorii afirmă că arată modul în care membrii grupului își coordonau deplasarea și așteptau instrucțiuni.

Aceste materiale sunt importante și pentru acuzația de instigare publică formulată împotriva lui Horațiu Potra.

Perchezițiile din februarie 2025 și arsenalul descoperit

Ancheta a continuat în februarie 2025.

În perioada 26-27 februarie au fost efectuate 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj.

În mai multe dintre locațiile verificate au fost descoperite arme, muniție, materiale explozive și importante sume de bani.

Printre bunurile menționate în anchetă se numără grenade militare, aruncătoare de grenade, pistoale, arme automate sau semiautomate, muniție și materiale explozive.

Anchetatorii au descoperit, de asemenea, un seif ascuns sub podeaua unei locuințe folosite de Horațiu Potra.

În urma perchezițiilor efectuate în diferite locații au fost identificate sume de ordinul milioanelor de dolari și aproximativ 27 de kilograme de aur.

Potra a declarat ulterior că își asumă problemele referitoare la regimul armelor și munițiilor, însă respinge acuzațiile privind existența unui plan de destabilizare a țării.

Legătura dintre Potra și Georgescu ar fi început cu ani înainte

Procurorii susțin că relația dintre Horațiu Potra și Călin Georgescu nu ar fi început în contextul anulării alegerilor din decembrie 2024.

Potrivit rechizitoriului, legăturile dintre cei doi ar fi existat cu cel puțin doi ani înainte.

Anchetatorii afirmă că, în 27 aprilie 2022, Călin Georgescu i-ar fi cerut lui Potra să îl contacteze pe omul de afaceri Frank Timiș pentru obținerea unei finanțări destinate unei viitoare campanii electorale.

Suma despre care procurorii susțin că s-ar fi discutat ar fi fost cuprinsă între 20 și 35 de milioane de dolari.

Conform acuzării, propunerea ar fi fost asociată cu perspectiva redeschiderii unor exploatări aurifere din România în situația în care Georgescu ar fi ajuns președinte.

Și această parte a dosarului reprezintă poziția procurorilor și urmează să fie verificată de instanță.

Anchetatorii încearcă astfel să demonstreze că relația dintre cei doi ar fi fost una mai veche și că Potra ar fi avut un rol în construirea sau finanțarea infrastructurii electorale din jurul lui Călin Georgescu.

Unele probe au fost eliminate înainte de începerea procesului

Dosarul a trecut și printr-o etapă importantă în camera preliminară, unde apărarea a contestat legalitatea mai multor probe și acte de urmărire penală.

Curtea de Apel București a decis excluderea unor declarații oferite inițial în calitate de martori de persoane care ulterior au dobândit calitatea de inculpat.

Unele dintre aceste declarații priveau inclusiv organizarea deplasării grupului spre București.

Instanța a respins însă celelalte cereri și excepții esențiale ridicate de apărare.

Pe 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București a constatat că rechizitoriul poate sta la baza judecății și a dispus începerea procesului pe fond.

Decizia a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public.

Procedura a trecut ulterior și prin schimbări privind componența completului de judecată, după abținerea unui magistrat.

La 6 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile, iar dosarul a putut intra în faza de judecată propriu-zisă.

Prin urmare, faptul că anumite probe au fost eliminate nu înseamnă că dosarul a fost anulat. Procesul continuă, iar instanța va analiza probele rămase.

Horațiu Potra a fost prins în Dubai

Horațiu Potra a fost localizat și prins în Dubai în septembrie 2025.

Ulterior, acesta a acceptat procedurile pentru revenirea în România.

Pe 20 noiembrie 2025, Potra a fost adus în țară împreună cu fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Cosmin Potra.

Horațiu Potra a trecut ulterior prin mai multe măsuri preventive, inclusiv arest preventiv și arest la domiciliu.

Pe 3 septembrie 2026, Înalta Curte a înlocuit arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

În aceste condiții, Potra participă la proces în libertate, dar trebuie să respecte obligațiile stabilite de instanță.

Călin Georgescu este, de asemenea, judecat în libertate. Controlul judiciar care fusese dispus anterior în cazul său a încetat definitiv în aprilie 2026.

Ce spune apărarea lui Călin Georgescu

Avocații lui Călin Georgescu contestă puternic acuzațiile formulate de procurori.

Unul dintre apărătorii săi a descris rechizitoriul drept un „simulacru de rechizitoriu” și susține că acuzațiile nu vor rezista atunci când probele vor fi analizate în fața instanței.

Călin Georgescu a negat în repetate rânduri acuzațiile și a comparat situația sa juridică cu anchetele și procesele în care a fost implicat Donald Trump în Statele Unite.

Horațiu Potra respinge, la rândul său, acuzația centrală privind presupusul plan de destabilizare și afirmă că justiția trebuie să stabilească adevărul.

Ce pedepse sunt prevăzute de lege

Infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale este reglementată de articolul 397 din Codul penal și face parte din categoria infracțiunilor contra securității naționale.

Pentru fapta consumată, legea prevede, în funcție de situația concretă, pedepse care pot ajunge la 10-20 de ani sau 15-25 de ani de închisoare.

În dosarul Georgescu-Potra, acuzația centrală se referă însă la tentativă.

Codul penal stabilește că, în cazul tentativei pedepsibile, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea consumată sunt reduse la jumătate.

Nu poate fi stabilită însă, în acest moment, o pedeapsă exactă pentru fiecare inculpat. Aceasta depinde de încadrarea juridică finală, de celelalte infracțiuni reținute în sarcina fiecăruia, de eventualul concurs de infracțiuni și, înainte de toate, de rezultatul procesului.

Ce urmează în procesul Georgescu-Potra

Dosarul a trecut definitiv de camera preliminară, însă judecata pe fond este abia la început.

La termenul din 9 septembrie nu s-a intrat în analiza detaliată a probelor, după ce apărarea a cerut timp suplimentar pentru pregătirea procesului.

Următorul termen a fost stabilit pentru 28 septembrie 2026.

Dacă nu vor apărea alte probleme procedurale, procesul ar putea începe atunci să intre în partea sa esențială: administrarea probelor, audierea persoanelor implicate și confruntarea, în fața instanței, dintre acuzațiile procurorilor și argumentele apărării.

Abia după parcurgerea acestor etape judecătorii vor putea stabili ce elemente din rechizitoriu sunt demonstrate și care dintre acuzații pot fi susținute juridic.