Stefan Iordache ar fi implinit azi 75 de ani

Publicat de Davian Vlad, 3 februarie 2016, 12:33 / actualizat: 3 februarie 2016, 15:43

Ştefan Iordache (n. 3 februarie 1941, Bucureşti – d. 14 septembrie 2008, Viena), unul dintre cei mai mari actori români de teatru, film şi televiziune, ar fi împlinit azi 75 de ani. El a slujit teatrul românesc vreme de 49 de ani, interpretând memorabil pe scenă mari roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, sau Richard al III-lea. A avut, de asemenea, o îndelungată colaborare cu Teatrul Naţional Radiofonic şi Teatrul Naţional de Televiziune şi a jucat în numeroase filme pentru marele ecran.

Ştefan Iordache şi-a petrecut copilăria la Calafat, la bunicii din partea mamei, dar a venit cu părinţii în Capitală la o vârstă fragedă şi şi-a petrecut copilăria în continuare în cartierul Rahova din Bucureşti, într-o familie de oameni simpli, care şi-au dorit ca fiii lor să înveţe carte.

„Întotdeauna am trăit cu spaima că o să uit de unde am plecat. Pentru că am văzut prea mulţi oameni care şi-au negat rădăcinile, uitând. Şi, ca să mă trezesc, din când în când, din euforia pe care ţi-o dă meseria asta a mea, mă duc să-mi revăd cartierul. O iau din Dorobanţi (unde stau acum), pe jos, până în Rahova. Acolo, aproape totul a fost dărâmat… E groaznic să nu mai găseşti locurile în care ai trăit şi ai copilărit! E trist când amintirile se înceţoşează…” Ştefan Iordache

În şcoală a fost bun la matematică şi ştiinţele exacte. Studiile teatrale nu au fost prima lui alegere. A dat la teatru abia după ce a picat examenul de admitere la Medicină. După acest eşec, întâmplarea a făcut să fie inclus în brigada artistică a unei cooperative. În anul următor, 1959, a dat la Teatru şi a fost admis ultimul la IATC. A absolvit însă secţia de Actorie a institutului printre primii şi a avut o carieră artistică încununată de succes până la sfârşitul vieţii. Ultimul său rol a fost Prinţul Potemkin, din piesa “Ecaterina cea Mare” de George Bernard Shaw, pusă în scenă, în 2008, la Teatrul Naţional Bucureşti.

Ştefan Iordache a fost şi un foarte bun interpret de muzică. Este celebru cuplul Ştefan Iordache – Sanda Ladoşi, care a interpretat o serie de cântece înregistrate pe mai multe CD-uri. În anul 1994, Ştefan Iordache participă, împreună cu Sanda Ladoşi la Festivalul naţional de muzică uşoară de la Mamaia – secţiunea „Şlagăre” cu cântecul „Şi între noi mai e un pas”, compozitor Dan Iagnov, textieră Andreea Andrei, câştigând locul II. În anul 1995, Ştefan Iordache participă, din nou, împreună cu Sanda Ladoşi, la Festivalul de Muzică Uşoară „Mamaia” – secţiunea „Şlagăre” cu cântecul „Eu vreau să-ţi spun că te ador”, compozitor Dan Iagnov, textier Eugen Rotaru, câştigând locul III.

[jwplayer mediaid=”195985″]

14 septembrie 2008. Într-un spital din Viena, Ştefan Iordache murea la vârsta de 67 de ani. Absurd şi aproape din senin, vestea a lovit ca un trăsnet. Ştefan Iordache, Prinţul Negru, Hamlet, Richard al III-lea, dispărea pentru totdeauna, în ziua Sfintei Cruci, undeva în Austria, departe de casa lui şi cu regretul că n-a avut copii:

„Au trecut anii ăştia… atât de repede… Meseria, scena, reflectoare, roluri. Am agonisit într-o viaţă întreaga lucruri, în vânt! Nu la ele ma gândesc, case, maşini, dă-le… mă doare că nu creşte, lângă noi, un sufleţel de copil. Am sacrificat bucuria asta pentru o meserie despotică. Asta e durerea din fericirea mea, aşa a vrut Dumnezeu”…

Filmografie

1964 – Străinul

1965 – Gaudeamus igitur

1965 – Calea Victoriei sau cheia visurilor

1966 – Un film cu o fată fermecătoare

1967 – Dacii – dublaj de voce

1972 – Adio, dragă Nela!

1973 – Proprietarii

1978 – Doctorul Poenaru

1978 – Avaria

1978 – Ediţie specială

1979 – Bietul Ioanide

1980 – Bună seara, Irina

1981 – Pruncul, petrolul şi ardelenii

1981 – De ce trag clopotele, Mitică?

1981 – Înghiţitorul de săbii

1981 – Întoarce-te şi mai priveşte o dată

1982 – Concurs

1985 – Ciuleandra

1985 – Glissando

1986 – O clipă de răgaz

1988 – Prinţul negru – film de televiziune

1989 – Noiembrie, ultimul bal

1991 – Cei care plătesc cu viaţa

1992 – Hotel de lux

1993 – Cel mai iubit dintre pamînteni

1994 – Începutul adevărului (Oglinda)

1996 – Eu sunt Adam

1997 – Omul zilei

2004 – Faraonul

2007 – Ticăloşii

2007 – Agentul VIP

Premii

Premiul ACIN, în anul 1978, pentru rolul său din filmul Ediţie specială, regizat de Mircea Daneliuc.

Premiul ACIN, în anul 1984, pentru rolul său din filmul Glissando, regizat de Mircea Daneliuc.

Premiul ACIN, în anul 1989, pentru rolul său din filmul Noiembrie, ultimul bal, regizat de Dan Piţa.

Premiul UNITER pentru cel mai bun actor, în anul 2001, pentru rolul titular din Barrymore, în regia lui Gelu Colceag.

Premiul de Excelenţă în cinematografia românească la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, 2006

Surse: wikipedia.org; adevarul.ro