Strada Nicolae Coculescu
Publicat de Cosmin Meca, 23 decembrie 2015, 10:48 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 12:33
Strada Nicolae Coculescu din Cartierul Craiovița Nouă , paralelă cu Bulevardul Oltenia și Bulevarul Dacia , cunoscut și sub numele de ” Rocadă” , face legătura între strada Tineretului și Aleea Castanilor. Latura lungă a blocurilor este paralelă cu axul străzilor. Imobilele sunt botezate cu o combinație de numere, litera B și încă o cifră. M-am străduit să găsesc o anumită corelare între aceste combinații și poziția blocurilor.N-am găsit-o , dar vina îmi aparține mie.Tot căutând logica acestor combinații mi-am adus aminte de un matematician , Victor Daimaca, singurul astronom român descoperitor de comete, care l-a cunoscut pe Nicolae Coculescu, întemeietorul Observatorului astronomic din București. Așadar, strada Nicolae Coculescu poartă numele celui mai important astronom din țara noastră, care, în 1908, a realizat Observatorul astronomic din București. Pentru aceasta a trebuit să insiste 12 ani pe lângă guvernanții țării. Niciodată n-a fost simplu.I-a trebuit determinare, răbdare, insistență. Oltean îndârjit, ajutat și de Ministrul învățământului Spiru Haret, a reușit pînă la urmă să-și vadă visul îndeplinit, adică să construiască Observatorul astronomic din București și să-l doteze cu echipamente utile și performante: marele ecuatorial Mertz-Prin , instalat în 1912 și marea lunetă meridiană Steinheil-Prin, instalată în 1926.
Nicolae Coculescu s-a născut la data de 31 iulie 1866 în Craiova. A urmat școală primară apoi Școala centrală din Craiova, devenită din 1885 Liceul Carol I. A obținut licența în matematică la Universitatea din București în 1889. Apoi ,după doi ani de studii la Universitatea Sorbona din Paris și încă 4 ani de cercetări a obținut titlul de doctor îm mamtematici cu o temă legată mecanica cerească. Trebuie spus că la aceiași vestită Universitate Sorbona a obținut titlul de doctor și Spiru Haret, în 1878. Spiru Haret a fost primul străin și, evident, primul român care obținut titlul de doctor în matematici la Sorbona. Nu este de mirare că Spiru Haret, Ministrul Instrucțiunii publice, l-a ajutat pe Nicolae Coculescu să înființeze și să doteze Observatorul astronomic și meteorologic din București. Aveau aceiași dimensiune academică, aveau aceiași valoare științifică.
Observatorul astronomic a fost conceput ca o unitate de cercetare și de practică universitară unde s-au format valorile științifice românești din domeniul astronomiei.
Echipamentele cumpărate cu banii țării au fost folosite de astronomii români pentru cercetări utile. Aceștia au determinat poziții de comete și planete în coordonate ecuatoriale, au derminat pe cale fotografică polul nord, au determinat apexul solar. Având în vedere valoarea rezultatelor obținute, astronomii români, împreună cu Nicolae Coculescu, au participat , în perioada octombrie-noiembrie 1933 la determinări mondiale de longitudini.
Nicolae Coculescu, valoare științifică mondială, a fost, timp de 42 de ani, profesor de astronomie și geodezie la Facultatea de Științe a Universității din București.
Îi invit pe locuitorii cartierului Craiovița Nouă, și nu numai pe ei, ca plimbându-se pe strada Nicolae Coculescu, să-și aducă aminte de constelația oamenilor de știință care s-au născut în Craiova, s-au format la școlile din Craiova și din România, s-au specializat la școlile din Europa dar s-au întors acasă pentru a da știință de carte altor tineri români.
Pof.dr.ing. Gheorghe Manolea
Președinte Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii –CRIFST Filiala Craiova
