Superstitii de Anul Nou

În prima zi din an, ce coincide în calendarul ortodox, cu sărbătoarea Sfântului Vasile, nu trebuie aruncat nimic din casă, nici măcar gunoiul, pentru a nu arunca odată cu el şi norocul. Totodată, trebuie să avem grijă să nu spargem nimic. Pentru că începutul este întotdeauna o perioadă de bucurie, tradiţia spune că ar fi bine să nu plângem în această zi de 1 ianuarie.
Totodată, nu se înjură şi nu se folosesc cuvinte urâte, pentru a nu avea parte de scandaluri şi certuri în perioada următoare; ceea ce facem de ajun şi de Anul Nou (1 ianuarie) vom face tot restul anului.

O alta superstiţie de Anul Nou este aceea că nu trebuie să avem nici un fel de datorie când începe noul an, altfel vom fi datori tot anul. Se mai spune că primul om care ne va trece pragul casei în prima zi ne va influenţa tot anul. Persoanele blonde sau roşcate aduc ghinion, pe când cele brunete aduc noroc. Iar, dacă această primă persoană care intră în casă este bărbat e cu noroc, iar dacă e femeie, poartă ghinion.

În Italia, Anul Nou este întâmpinat prin aruncarea pe fereastră a obiectelor vechi, simboluri ale anului care a trecut. Spaniolii obişnuiesc să manânce câte un bob de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, ele reprezentând dorinţele pentru fiecare lună a anului următor.

Grecii dedică ziua de Anul Nou Sfântului Vasile. Copiii îşi lasă încălţămintea lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. Adulţii mănâncă vassilopitta, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel care găseşte moneda va avea noroc tot anul.

Pentru japonezi, Anul Nou, „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători. Pe parcursul lunii decembrie sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului care se incheie.