DE ACTUALITATE

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan

Aproape două milioane de români, în majoritate bărbați, își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ioan. 1.963.102 de cetățeni români, respectiv 1.408.983 bărbați și 554.119 femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.  

Dintre românce, 373.537 se numesc Ioana, 142.656 – Ionela, 19.924 – Ionica, iar 11.265 – Nela. Cei mai mulți dintre bărbații care își serbează onomastica, mai precis 507.822, se numesc Ioan. Alți 401.914 au prenumele Ion, iar 328.389, pe cel de Ionuț. Acestora li se adaugă aproximativ 144.500 de români care se numesc Ionel și 21.638 cu prenumele Nelu.

Tradiția spune că, pe 7 ianuarie, nu se consumă vin roșu, acesta amintind de martirajul Sfântului Ioan. În popor se spune că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel in aceasta zi, va fi trist tot restul anului.

În lumea tradițională a satului nu se tăia nimic cu cuțitul, toate alimentele de la masă se rupeau cu mâna. O altă interdicție era cea a folosirii măturii, care ar deranja liniștea morților.

Un obicei vechi spune că, de Sfântul Ioan, trebuie să ne stropim cu aghiasma pe față, pentru a fi feriți de boli tot anul. O altă vorbă din bătrâni spune că după această sărbătoare se botează gerul, adica frigul se mai înmoaie și începe să se facă mai cald.

Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

În ziua de Sfântul Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este „Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: mediafax.ro

%d blogeri au apreciat: