Noua lege a salarizării bugetare: sporuri limitate, beneficii eliminate și sistem bazat pe performanță

Proiectul noii legi a salarizării urmărește reducerea discrepanțelor din sistemul public, controlul cheltuielilor și introducerea unor reguli clare de calcul al veniturilor, în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România prin PNRR.

Publicat de Cosmin Meca, 24 aprilie 2026, 09:22

Noua lege a salarizării din sistemul bugetar propune eliminarea unor beneficii precum indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, în încercarea de a crea un sistem mai echitabil, transparent și orientat spre performanță. Reforma vine în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și are la bază necesitatea reducerii discrepanțelor salariale apărute după aplicarea legii din 2017.

În ultimii ani, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut semnificativ, anvelopa salarială majorându-se cu 40% între 2022 și 2024, de la 118 miliarde de lei la 164 de miliarde de lei. În același timp, salariile au fost înghețate în 2024 și 2025, prin ordonanțe de urgență adoptate la final de an. În prezent, aproximativ o treime din veniturile statului din taxe și impozite sunt direcționate către plata salariilor din sectorul public, nivel considerat dificil de susținut.

Un element central al noii legi îl reprezintă limitarea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu la 1:8, față de 1:12 în prezent, pentru reducerea diferențelor dintre venituri. Totodată, toate drepturile salariale vor putea fi acordate exclusiv prin această lege, iar beneficiile stabilite prin alte acte normative vor deveni nule, cu excepții pentru instituții precum BNR, ASF sau ANRE.

Sistemul propus introduce o ierarhizare clară a funcțiilor, pe baza unor coeficienți aplicați unei valori de referință stabilite anual prin legea bugetului de stat, estimată inițial la 4.325 de lei. Veniturile vor depinde direct de această valoare și de poziționarea fiecărei funcții în grila de salarizare. Este prevăzută și o garanție: dacă salariul rezultat este sub nivelul salariului minim brut, se va acorda automat salariul minim garantat.

Sporurile vor fi limitate la maximum 20% din salariul de bază la nivelul fiecărei instituții, cu excepția orelor suplimentare și a muncii de noapte. Sunt menținute anumite sporuri, precum cel de 10% pentru control financiar preventiv și cele de până la 40% pentru proiecte europene. În schimb, sunt eliminate indemnizația de hrană și sporul pentru titlul de doctor, acesta fiind inclus în coeficienți pentru personalul din învățământ. De asemenea, dispare sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare.

Proiectul introduce premii de performanță acordate lunar, de până la 30% din salariul de bază, dar doar pentru un număr limitat de angajați. În același timp, instituțiile publice vor fi obligate să transmită periodic date salariale către Ministerul Muncii, pentru creșterea transparenței.

Legea ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv la nivel local, printr-o grilă unică de salarizare.

În învățământ, proiectul prevede creșteri ale salariilor de bază și o repoziționare a funcțiilor, respectând principiul ierarhizării. Gradația de merit și sporul de performanță academică sunt înlocuite cu premii de performanță, iar sporul de suprasolicitare neuropsihică este inclus în coeficienți. De asemenea, crește salariul personalului din cercetare, iar unele reglementări, precum cele pentru personalul clerical, sunt eliminate.

În sănătate, se propune unificarea grilelor de salarizare și reducerea sporurilor pentru condiții de muncă, care pot ajunge acum la maximum 50%, față de 85% în prezent. Sunt diminuate și alte sporuri, iar plata gărzilor este înlocuită cu un tarif orar majorat cu 10%. Pentru asistența socială, sporurile sunt limitate la 40% din salariul de bază.

În cultură, salariile de bază cresc, însă sporurile sunt aliniate și reduse, în special cel pentru condiții grele de muncă, care scade la maximum 5%.

În diplomație, sunt eliminate unele beneficii care nu țin de salarizare, iar indemnizația pentru cifrul de stat este inclusă în coeficienți.

În justiție, coeficienții sunt recalibrați astfel încât niciun venit să nu depășească salariul președintelui României. Sunt eliminate sporurile pentru confidențialitate și pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, acestea fiind considerate fie obligații ale funcției, fie nejustificate în noul sistem.

Pentru instituțiile finanțate din venituri proprii, structura salarizării este păstrată, dar salariile de bază pentru funcțiile de execuție sunt stabilite fără includerea vechimii maxime. Sporurile sunt aliniate și reduse, similar celorlalte domenii.

În administrație, sunt introduse două niveluri de salarizare pentru sectorul central și cinci grile distincte pentru administrația locală, în funcție de numărul de locuitori. Este introdusă și o grilă separată pentru specialiștii IT, comunicații și securitate cibernetică. Majorarea pentru complexitatea muncii este eliminată, fiind inclusă în noii coeficienți.

Reforma urmărește reducerea discrepanțelor, corelarea veniturilor cu performanța și menținerea cheltuielilor în limite sustenabile, într-un context în care sistemul actual este considerat dificil de susținut pe termen lung.