Ziua Mondială a Biodiversității

Națiunile Unite au proclamat, în anul 2000, data de 22 mai drept Ziua Internațională a Biodiversității, deși, inițial, evenimentul s-a celebrat pe 29 decembrie.

Semnată de către 150 de șefi de Guvern la Summitul de la Rio asupra Pământului din 1992, Convenția Asupra Diversității Biologice este dedicată promovării dezvoltării durabile. Concepută ca o metodă practică pentru transpunerea în realitate a principiilor Agendei 21, convenția recunoaște că diversitatea biologică reprezintă ceva mai mult decât plante, animale, microorganisme și ecosistemele acestora.

În ceea ce privește România, valoarea internațională a Deltei Dunării a fost recunoscută și inclusă în rețeaua mondială a rezervațiilor biosferei în anul 1990, în cadrul programului „Omul și Biosfera” lansat de UNESCO în 1970. De asemenea, Rezervația Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanță internațională, în special ca habitat al speciilor de apă, conform Convenției de la Ramsar, la care România a aderat în 1991. Totodată, Delta Dunării a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural în 1991, iar din 2000 a primit Diploma Europeană acordată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei care a fost reînnoită în 2005 și apoi în 2010.

În anul 2010, România a primit Globul albastru pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării, decernată pentru cele mai bune practici de management a zonelor umede în cadrul celei de-a X-a reuniuni a Conferinței Părților la Convenția.

Biodiversitatea, care înglobează toate formele de viață pe pământ, joacă un rol foarte important pentru societatea umană, reflectîndu-se atât asupra securității alimentare, cît și a stabilității ecologice.

Adunarea Generala a ONU a instituit din anul 1993 Ziua Internațională pentru Diversitate Biologică și din anul 2000 este marcată la 22 mai.

Abordarea acestei probleme vine în contextul în care presiunile asupra biodiversităţii sunt mari şi includ distrugerea şi fragmentarea habitatelor, poluarea aerului, a apei şi a solului, pescuitul excesiv şi exploatarea excesivă a resurselor, a pădurilor şi a solului, introducerea unor specii neindigene şi eliberarea unor cantităţi tot mai mari de gaze cu efect de seră, care produc schimbări climatice.

Sursa: Agerpres