Gogu Constantinescu – unul dintre cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa
Publicat de Cosmin Meca, 9 decembrie 2015, 10:00 / actualizat: 29 ianuarie 2021, 20:05
Radio România Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalități din cultură sau știință, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizările lor. 100 de români care, prin creativitate, munca și curaj, au adus România între țările care au îmbogățit cunoașterea universală. Astăzi vi-l prezentăm pe Gogu Constantinescu, inovator, inventator, om de știință și inginer român.
Inventator al unei noi ştiinţe – sonicitatea, Gogu Constantinescu este considerat savantul fără de care piloții britanici nu ar fi putut învinge aviația germană în Primul Război Mondial.
Fiul unui profesor de matematică şi iubitor de muzică şi al unei mame de origine alsaciană, Gogu Constantinescu s-a născut la Craiova, pe 4 octombrie 1881. Încă de mic s-a dovedit a fi un spirit extrem de inventiv, iar în perioada liceului și-a uimit familia când și-a transformat camera într-un adevărat laborator pentru experimente fizico-chimice. Aici au prins viaţă o lampă electrică cu mercur, acumulatori şi baterii dar și diverse motoare. Tot în perioada adolescenţei a conceput un calculator, bazat pe un sistem mecanic, care putea realiza calcule cu până la 30 de cifre. Câteva rotiţe se învârteau în jurul unei manivele, iar ideea de la care a pornit era…să-şi ajute sora să se se descurce mai bine la matematică.
Tânărul s-a înscris la Şcoala de poduri și şosele, pe care o va termina ca şef de promoţie. Tenace, încrezător în sine, pe timpul studenţiei a înfruntat cu succes rezistenţa la schimbare a profesorilor săi, încercând să demonstreze utilitatea unui nou material de construcţie la acea vreme: betonul armat. Deși folosirea acestuia eşuase în Europa, tânărul inginer a publicat, în 1905, teoria de calcul ce a permis construcţia primelor poduri în arc. În anii care au urmat, a proiectat numeroase construcţii de beton armat, printre care Camera de Comerţ, Ministerul Lucrărilor Publice, Stadionul Sporturilor și moscheea din Constanţa.
România se afla în plină fază de dezvoltare a infrastructurii, dar ideile inginerului Constantinescu erau refuzate sistematic de Guvern. Pentru a le pune în practică, el a demisionat din serviciul public. Spirit neobosit, găsea soluţii la probleme din orice domeniu. A dezvoltat utilajele de forare, a abordat problema vehiculelor de transport, a motorizării şi sistemelor de transmisie. Mai târziu, avea să construiască un motor cu injector, preluat ulterior de Bosch, şi primul automobil fără cutie de viteze (1923).
[jwplayer mediaid=”186075″]
