Calendarul zilei 15 februarie

EVENIMENTE INTERNE

 

 

– Parlament

* ora  18:00 – ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților

 

– Senat

* ora 9:00 – activităţi în Comisiile parlamentare

* ora 12:30 – şedinţa pregătitoare a Biroului permanent

* ora 13:00 – şedinţa Biroului permanent

* ora 14:00 – lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – lucrări în plen

* Lucrări în Comisiile permanente

• ora 13:00 – Comisia economică, industrii şi servicii

 

– Guvern

* Bruxelles:Vizita premierului Dacian Cioloş (15 – 16 feb.). Din programul de astăzi:

• ora 9:10 – aterizarea aeronavei TAROM pe Aeroportul Zaventem
• ora 9:45 – întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans
• ora 13:00/sau 12:30 – dejun de lucru cu președintele PPE, Joseph Daul
• ora 16:00 – întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker
• ora 16:30 – declarații de presă comune
• Întrevedere cu comisarul european responsabil cu politica de vecinătate și negocierile privind extinderea, Johannes Hahn
• ora 18:30 – Întrevedere/Recepție cu funcționari români care ocupă funcții de conducere în instituții europene – la Reprezentanța Permanentă a României

 

– Ministere

* Licitaţie de certificate de trezorerie cu discount, în valoare de un miliard de lei, organizată de Ministerul Finanţelor Publice

 

– Culte, Biserică

* Concertul aniversar de muzică sacră cu cor, solişti, cvartet şi orgă organizat de Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (ARCB) la Catedrala Sf. Iosif, cu ocazia aniversării consacrării Catedralei (15 februarie 1884) – ora 19:30. Evenimentul se încadrează în anul aniversar 2015-2016, inaugurat de împlinirea a 60 de ani de la declararea Catedralei ca monument de cultură.

 

– Istorie

* Fundația Calea Victoriei organizează, începând de astăzi, de la ora 19:00, cursul „Poveștile Bucureștiului și casele sale boierești”, susținut de istoricul Anita Sterea – Str. Popa Soare, nr.40, etaj 1 (în apropierea Rondului Pache Protopopescu și Biserica Sfânta Vineri – Bd. Corneliu Coposu). Cele trei cursuri sunt susţinute în ziua de luni a fiecărei săptămâni

 

– Economic

* La sediul JTI are loc o conferinţă de presă pe tema Directivei tutunului – ora 11:00, Bd.Dimitrie Pompei nr. 9-9A, sect.2, (vizavi de staţia de metrou Pipera).Evenimentul va include şi un tur de fabrică, în cadrul căruia se va demonstra practic de ce sunt necesare şase luni pentru adaptarea producţiei la noile cerinţe ale Directivei tutunului, ceea ce nu înseamnă amânarea termenului de intrare în vigoare a legii – 20 mai 2016

 

– Învăţământ

* Elevii şi preşcolarii se întorc astăzi din vacanţă şi vor începe cursurile semestrului al doilea, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

• Semestrul II este structurat astfel: cursuri – de luni, 15 februarie, până vineri, 22 aprilie; vacanţa de primăvară – de vineri, 22 aprilie, până marţi, 3 mai; cursuri – de miercuri, 4 mai, până vineri, 24 iunie
• Vacanţa de vară va începe în data de 25 iunie şi se va încheia la 11 septembrie
• Săptămâna „Şcoala Altfel” se va desfăşura în perioada 18 – 22 aprilie
• Cursurile claselor terminale din învăţământul liceal se vor încheia la 3 iunie, iar ale ultimei clase de gimnaziu la 17 iunie

 

– Cultură

* Budapesta:Institutul Cultural Român de la Budapesta organizează vernisajul expoziției „Maeștri ai picturii românești” – din Colecția de artă Lucian Pop, în prezența proprietarului colecției, a Iuliei Mesea, critic și istoric de artă la Muzeul Național Brukenthal și a lui Tudor Octavian, publicist şi critic de artă – ora 18:00, pe simezele din strada Izsó nr. 5. Pe parcursul serii va fi prezentat albumul bilingv intitulat „Lumină și culoare. Colecția de artă Lucian Pop/Light and Colour. The Lucian Pop Art Collection”, editat cu prilejul expoziției organizate la Budapesta.Expoziția reunește o selecție de lucrări reprezentative din „Colecția de artă Lucian Pop” semnate de Andreescu, Petrașcu, Grigorescu, Luchian, Tonitza, Baba, Bernea, Ilfoveanu şi alte nume mari ale picturii românești şi va putea fi vizitată în perioada 15 februarie – 30 aprilie

* Madrid: Institutul Cultural Român de la Madrid va inaugura la sediul său expoziția „Marcel Iancu și artiștii avangardiști de la revista Contimporanul” care cuprinde 28 de desene, colaje, litografii și cromolitografii ale unora dintre cei mai importanți reprezentanți ai avangardei românești: Marcel Iancu, Victor Brauner, Max Hermann Maxy și Hans Mattis-Teutsch. Prezentate pentru prima dată în Spania, lucrările fac parte din colecția Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academei Române

 

– S-a întâmplat într-o zi de 15 februarie

* Acum 152 de ani (1864) apărea, la Bucureşti, la iniţiativa unui grup de tineri ofiţeri, primul număr al revistei „România Militară”, ca publicaţie independentă, având inscripţionată pe copertă deviza: Ştiinţă, artă şi istorie militară. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3663, din 1 ianuarie 1898, „România Militară” devine revista oficială a Marelui Stat Major. Până în anul 1989, a apărut sub diferite titulaturi – „Revista militară generală”, „Cultura militară”, „Probleme de artă militară”. Din anul 1990 poartă actuala denumire – „Gândirea militară românească” – şi are o periodicitate de şase apariţii pe an. Publicaţie de teorie şi ştiinţă militară, editată de către Statul Major General al Armatei României, revista Gândirea militară românească se adresează atât corpului ofiţeresc, cât şi mediilor instituţionale guvernamentale şi neguvernamentale preocupate de problematica militară naţională şi internaţională

* Se împlinesc 140 de ani (1876) de când, la Bucureşti, apărea lunar (până la 15 mai, acelaşi an), „Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Haşdeu (partea literară) şi dr. Dimitrie Brândză (partea ştiinţifică)

* În urmă cu 131 de ani (1885) a fost celebrată Sfânta Liturghie Pontificală de către arhiepiscopul Ignaţiu Paoli pentru consacrarea şi inaugurarea Catedralei „Sfântul Iosif” (construită între anii 1873-1884, după planurile arhitectului vienez Friedrich Schmidt)

* Cu 83 de ani în urmă (1933), în zilele de 15 şi 16 februarie, au avut loc grevele muncitorilor ceferişti de la atelierele „Griviţa Roşie” din Bucureşti. Muncitorii, în rândul cărora comuniştii desfăşurau o intensă propagandă, au ocupat atelierele. După eşuarea negocierilor cu autorităţile, armata şi poliţia au tras în grevişti şi au pus capăt acţiunii (soldate cu 3 morţi şi 40 de răniţi din rândul muncitorilor). În Parlament, măsurile Guvernului au fost aspru criticate de partidele din opoziţie

* Acum 47 de ani (1969) avea loc inaugurarea liniei ferate electrificate Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România, în sistemul cel mai avantajos din punct de vedere tehnico-economic şi energetic: curent alternativ monofazat de frecvenţă industrială 50 Hz, la tensiunea de 25 kW

* În urmă cu 36 de ani (1980), la Brăila, a fost lansată la apă prima navă de pescuit oceanic construită în România – „Parângul”

* Se împlinesc 25 de ani (1991) de la înfiinţarea „Grupului de la Vişegrad”, organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia. În cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – preşedintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – preşedintele Poloniei şi József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declaraţie comună prin care îşi asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice şi economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin acelaşi document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, datorită evenimentelor din 1990 (mineriadele şi conflictul interetnic de la Târgu-Mureş), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu. Aceasta a fost, de altfel, reînnoirea unui acord din 1335 între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei şi Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sfinţirea Catedralei Sf. Iosif din Bucureşti (Calendarul Romano-Catolic 2011). NOTĂ: La 15 februarie 1885 a fost celebrată sfânta Liturghie Pontificală de către arhiepiscopul Ignaţiu Paoli pentru consacrarea şi inaugurarea Catedralei „Sfântul Iosif” (construită între anii 1873-1884)

 

– 1794: S-a născut arhiepiscopul Alexandru Sterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1855) (m. 1867)

 

– 1823: S-a născut Melchisedec (Mihail) Ştefănescu, episcop şi istoric; unionist convins, a luptat pentru unirea Moldovei şi Ţării Româneşti şi pentru consolidarea acesteia; a iniţiat, împreună cu Mihail Kogălniceanu, Legea secularizării averilor mănăstireşti; editor de izvoare istorice; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876, vicepreşedinte al Academiei Române între anii 1882 – 1885 (m. 1892)

 

– 1834, 15/27: S-a născut V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867; vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (m. 1901)

 

– 1838: S-a născut Eusebiu Popovici, preot şi profesor; specialist în Vechiul Testament, în limbile semitice, în istoria bisericii şi în drept bisericesc; a tradus în limba română „De Bello Gallico” de Cezar şi „Exerciţii pentru sintaxa limbii latine” de Hauber; membru de onoare al Academiei Române din 1908 (m. 1922)

 

– 1840, 15/27: S-a născut Titu Maiorescu, critic literar, estetician şi om politic; membru marcant al Partidului Constituţional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui preşedinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieşene „Junimea”; întemeietor al criticii literare româneşti moderne; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; vicepreşedinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887) (m. 1917)

 

– 1841: S-a născut istoricul Mihail C. Suţu; a pus bazele unei cercetări numismatice sistematice şi istorice, înscriindu-şi numele între primii numismaţi din sud-estul Europei; a donat Academiei Române întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi; membru titular al Academiei Române din 1909 (m. 1933) – 175 de ani

 

– 1850, 15/27: S-a născut pictorul Ion Andreescu; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1882)

 

– 1851: S-a născut Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române din 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1912) – 165 de ani

 

– 1857: S-a născut Emanoil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (m. 1915)

 

– 1896: S-a născut medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967) – 120 de ani

 

– 1904: S-a născut inginerul geolog Ioan Huber-Panu; a studiat influenţa temperaturii asupra flotaţiei mineralelor, efectuând primele cercetări pe plan mondial în domeniul cineticii acesteia (a fost primul care a definit viteza de flotaţie); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

 

– 1910: S-a născut prozatorul Paul Daniel (pseudonimul lui Paul Daniel Ionescu) (m. 1983)

 

– 1921: S-a născut scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (m. 1995) – 95 de ani

 

– 1923: S-a născut Petre Solomon, poet, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, rusă şi maghiară) şi eseist (m. 1991)

 

– 1927: S-a născut istoricul Dinu C. Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for din 24 aprilie 2014, pentru un mandat de patru ani; deputat (2012-2014) din partea Partidului Conservator

 

– 1927: A murit, asasinat, tenorul Traian Grozăvescu, supranumit „Prinţul operei” şi „al doilea Caruso” (n. 1895). NOTĂ: Unele surse (http://pompiliumanea.ro/2012/07/02/traian-grozavescu-21-noiembrie-1895-lugoj-19-februarie-1927-viena/) dau ca dată a morţii 19 februarie 1927

 

– 1930: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Romulus Zaharia, prozator, reporter, om de film; stabilit în SUA (1988-2003) (m. 2006)

 

– 1931: S-a născut Petre Stoica, poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil; întemeietorul Muzeului Presei „Sever Bocu”, muzeu unic în România, inaugurat în 2007, în Jimbolia (m. 2009) – 85 de ani

 

– 1931: A murit Dimitrie Comşa, economist, agronom (a militat pentru modernizarea agriculturii); om politic (fruntaş al Partidului Naţional Român, unul dintre semnatarii Memorandumului/1892); membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1846) – 85 de ani

 

– 1933: S-a născut Octavian Lazăr Cosma, muzicolog şi profesor; preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (2006-2010); membru corespondent al Academiei Române din 2011

 

– 1933: S-a născut Iosif Sava, muzicolog şi realizator de emisiuni radio-tv (m. 1998)

 

– 1935: S-a născut Avy Abramovici, violonist şi profesor israelian originar din România

 

– 1941: S-a născut Doina Curticăpeanu, critic şi istoric literar, profesoară – 75 de ani

 

– 1944: S-a născut regizorul Alexandru Bocăneţ, realizator de filme şi emisiuni de televiziune (m. 1977)

 

– 1944: S-a născut poeta Florica Mitroi (m. 2002)

 

– 1945: S-a născut prozatorul şi publicistul Cornel Cotuţiu

 

– 1947: S-a născut Roxana Eminescu, cercetător al literaturilor şi civilizaţiilor de limbă portugheză, traducătoare; stră-strănepoata poetului Mihai Eminescu; în 1981 a plecat cu o bursă în Portugalia; a lucrat ca profesor invitat la „Universitatea Nova” din Lisabona şi în redacţia ziarului „O Tempo” din acelaşi oraş; în 1984 s-a stabilit la Brest, în Franţa; se numără printre puţinii specialişti români în lusitanistică

 

– 1950: S-a născut Alexandru Dan Condeescu, critic, istoric şi stilist literar, editor; fost director al Muzeului Literaturii Române, timp de 17 ani (m. 2007)

 

– 1955: S-a născut dirijorul Florin Totan

 

– 1956: S-a născut Aurelian Titu Dumitrescu, poet, eseist şi ziarist; lucrarea care l-a consacrat este „Antimetafizica – Nichita Stănescu însoţit de Aurelian-Titu Dumitrescu” – 60 de ani

 

– 1956: A murit compozitorul Iuliu Mureşianu (n. 1900) – 60 de ani

 

– 1963: A murit Radu I. Vlădescu, medic veterinar şi biochimist; profesor, din 1922, la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, a organizat primul laborator de chimie biologică din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

 

– 1965: A murit compozitorul Emil Monţia (n. 1882)

 

– 1968: S-a născut actorul George Ivaşcu, director al Teatrului „Metropolis”

 

– 1990: A murit matematicianul George Ciucu; preocupări în domenii ca teoria probabilităţilor, statistica matematică sau teoria jocurilor şi a aşteptării; membru corespondent al Academiei Române din 1974, secretar general al acestui for (1974-1990) (n. 1927)

 

– 1992: A murit muzicologul Constantin Stihi-Boos (n. 1936)

 

– 2002: A murit Titus Moisescu, muzicolog-bizantinolog (n. 1922)

 

– 2010: A murit economistul Constantin Bărbulescu; după 1989 a făcut parte din Comisia numită de Guvernul român pentru elaborarea strategiei privind trecerea la economia de piaţă; amplă activitate pedagogică (a gândit restructurarea învăţământului superior economic românesc potrivit noilor condiţii ale economiei de piaţă); membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1927)

 

– 2012: A murit, la Scranton, Pennsylvania (SUA), actriţa americană de origine română Pola Illéry (Paula Iliescu), considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute; ea şi-ar fi luat numele de Pola Illery ca un tribut adus actriţei poloneze Pola Negri (n. 1897 – m. 1987), o divă a filmului mut şi prima actriţă europeană invitată să joace la Hollywood, devenind ulterior un star; a devenit cetăţean american în 1946 (n. 1908, în localitatea Corabia)

 

– 2013: A murit graficianul, pictorul şi profesorul universitar Traian Brădean (n. 1927)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Bruxelles: Consiliul miniştrilor de externe din cadrul UE

 

– Bruxelles: Reuniune a miniştrilor agriculturii şi pescuitului

 

– Bruxelles: Angajatorii şi angajaţii din industria siderurgică europeană vor fi prezenţi la un marş de protest faţă de „dumping”-ul pe piaţa Uniunii Europene din China şi împotriva acordării statutului de economie de piaţă Chinei. Marşul este organizat cu sprijinul EUROFER sub coordonarea AEGIS Europa, care este o alianţă formată din 30 de sectoare industriale europene, inclusiv din oţel, aluminiu, ceramică, sticlă, panouri solare şi fabricare de biciclete, printre altele

 

– Sunnylands, California: Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, va fi gazda unui summit SUA – ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) (15 şi 16 feb.)

 

– Praga: Premierii ceh, polonez, maghiar și slovac discuta despre criza migraţiei cu președintele macedonean, Gjorge Ivanov și premierul bulgar, Boiko Borisov

 

– Vancouver, Canada: Conferinţa anuală TED (Technology, Entertainment, Design) 2016 (15 – 19 feb.)

 

– Los Angeles, California: Cea de-a 58-a ediţie a Premiilor anuale Grammy – la Staples Center

 

– New York: Cea de-a 140-a ediţie a expoziţiei canine Westminster Kennel Club – la Madison Square Garden (15 şi 16 feb.)

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer”; este marcată din 2003, la iniţiativa Confederaţiei Internaţionale a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer, în amintirea zilei de 15 februarie 2002, când părinţi din întreaga lume s-au unit pentru prima oară pentru a ajuta ca toţi micuţii bolnavi de cancer să primească cel mai bun tratament şi îngrijire

 

– Afganistan: „Ziua Naţională a Salvării” (data încheierii retragerii trupelor sovietice din ţară – 15.II.1989, după aproape zece ani de la intervenţia URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul)

 

– În SUA este sărbătorită (anual, în a treia zi de luni din februarie) „Ziua preşedintelui” (President’s Day); iniţial a fost marcată la 22 februarie, în onoarea lui George Washington (n.22.II.1732), primul preşedinte al SUA; din 1971 această zi este un omagiu adus tuturor preşedinţilor americani

 

– 1564, 15 (sau 18): S-a născut Galileo Galilei, matematician, astronom şi fizician renascentist italian; întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă; în 1609 a construit o lunetă cu care a descoperit munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele solare (m. 1642)

 

– 1621: A murit Michael Praetorius, muzicolog şi compozitor german (n. 1571) – 395 de ani

 

– 1759: S-a născut Friedrich August Wolf, savant, filolog, istoric şi critic literar german; este cunoscut îndeosebi pentru faptul că a fost primul a examinat critic epopeile lui Homer, punând în discuţie unicitatea autorului epopeilor antice Iliada şi Odiseea (m. 1824)

 

– 1781: A murit scriitorul şi criticul de artă german Gotthold Ephraim Lessing (n. 1729) – 235 de ani

 

– 1847: S-a născut Robert Fuchs, compozitor şi profesor austriac (m. 1927)

 

– 1849: A murit Pierre François Verhulst, matematician belgian (n. 1804)

 

– 1857: A murit compozitorul rus Mihail Glinka; este considerat părintele muzicii clasice ruse; a pus baza operei naţionale ruse şi a muzicii simfonice (n. 1804)

 

– 1874: S-a născut Sir Ernest Shackleton, explorator britanic (m. 1922)

 

– 1882: S-a născut actorul american de film John Barrymore (născut John Sidney Blyth) (m. 1942)

 

– 1899: S-a născut compozitorul francez Georges Auric (m. 1983)

 

– 1912: S-a născut Andrei Lupan, poet, dramaturg şi publicist din R. Moldova (m. 1992)

 

– 1916: S-a născut actorul american Jack Hanlon (m. 2012) – 100 de ani

 

– 1922: S-a născut Herman Kahn, cibernetician, matematician, fizician şi viitorolog american (m. 1983)

 

– 1924: S-a născut regizorul american Robert Drew, considerat părintele cinéma vérité-ului american; a devenit celebru în anii ’60, în special datorită tehnicii sale inovative de a filma, folosind o cameră şi un microfon pentru a înregistra concomitent imagine şi sunet, fără a avea un scenariu stabilit iniţial, dovedind o mare flexibilitate şi naturaleţe în modalitatea de captare a reacţiilor (m. 2014)

 

– 1931: S-a născut actriţa britanică de film Claire Bloom – 85 de ani

 

– 1933: A murit Pat Sullivan, desenator şi producător australian de filme de animaţie, autorul motanului Felix (n. 1885)

 

– 1941: A murit (ucis de hitlerişti) ziaristul Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (n. 1902) – 75 de ani

 

– 1945: S-a născut regizorul de film şi de televiziune argentinian Mario Sábato

 

– 1951: S-a născut Jane Seymour, actriţă de film americană de origine britanică – 65 de ani

 

– 1959: A murit Sir Owen W. Richardson, fizician britanic; a descoperit legile fenomenului de emisie termoelectronică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1928 (n. 1879)

 

– 1965: A murit Nat King Cole, pianist, interpret de jazz şi cantautor american (n. 1919)

 

– 1998: A murit Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, prima femeie corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (n. 1908)

 

– 1999: A murit Henry Way Kendall, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990 împreună cu Jerome Friedman şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor (n. 1926)

 

– 2004: A murit actriţa americană Jan Miner (n. 1917)

 

– 2011: A murit scriitorul şi jurnalistul francez François Nourissier (n. 1927) – 5 ani

 

– 2015: A murit Arnaud de Borchgrave, analist şi jurnalist american; fost redactor-şef al publicaţiei „The Washington Times” (n. 1926, în Belgia) – 1 an