Obiceiuri si traditii de Sf Andrei

Cand vine Sfantul Andrei, cu totii punem grau la incoltit. De asemenea, stim cu totii ca trebuie sa avem usturoi in casa in aceasta zi.

Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop.Este hotarul dintre doua anotimpuri, timpul cu niste coordonate care la marile treceri este inconjurat de mai multe categorii de credinte, iar in perioada aceasta incepe imperecherea lupilor. De aici e groaza ca sunt mai agitati si atunci comportamentul lor poate fi daunator animalelor din gospodarie; ei sunt mai mult stricatori decat mancatori, omoara mai mult decat mananca.

Punerea graului in farfurie, o practica munteneasca, este aparenta dintre viu si mort. Samanta, prin felul in care este fata de germene, aparent moarta, creeaza ca si timpul, si Universul, si vegetatia, aparenta unei morti.

Dar, de fapt, in aceasta haina a mortii zace viata, vitalitatea. Conexitate cu ce inseamna crestineste, graul este substitut al jertfei cristice – in fiece bob se gaseste chipul lui Hristos – face sa se creeze o similitutine intre ceea ce inseamna samanta propriu zisa si jertfa cristica.

Multe alte traditii sunt despre fetele care vor sa isi afle ursitul. Una dintre ele spune ca fetele trebuie sa isi puna sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.

Se crede ca daca lucrezi, daca speli rufe de Sfantul Andrei, il necinstesti, pentru ca el ar fi si un patron al bolilor. Cine are o maladie, suferinta mai veche ar fi bine sa posteasca negru pentru ca Sfantul Andrei il va ajuta.

Sa nu uitam ca Sfantul Andrei este patron al pescarilor. De aceea, exista dezlegare la peste, de aceea pescarii il respecta foarte mult si au grija ca cinstirea zilei de Sfantul Andrei sa fie tabu in comunitatile de pescari, pentru ca altfel nu vor avea noroc la pescuit.