În urmă cu exact un an, pe 24 februarie 2022, Rusia lansa invazia la scară largă a Ucrainei

În urmă cu exact un an, pe 24 februarie 2022, Rusia lansa invazia la scară largă a Ucrainei, declanşând cel mai brutal război european de după cel de-Al Doilea Război Mondial; în anul în care s-a scurs de atunci, sute de mii de persoane au fost ucise sau rănite în cele două tabere, milioane de ucraineni au fost forţaţi să se refugieze din calea războiului, oraşe întregi au fost distruse.

Kremlinul a scontat pe o victorie rapidă, dar rezistenţa ucraineană i-a dat planurile peste cap încă din primele zile de război. Kievul a fost ajutat, de la bun început, şi de statele occidentale care – din nou, împotriva aşteptărilor Kremlinului – au acţionat rapid, livrându-i arme şi muniţie Ucrainei şi impunându-i Rusiei sancţiuni economice.

Războiul a izbucnit în primele ore ale dimineţii, când Rusia a început prin a lansa un val de rachete, înainte ca trupele sale să atace pe trei direcţii – dinspre sud, est şi din Belarus, dinspre nord.

Ulterior forţele ucrainene au stabilizat situaţia pe front şi, în săptămânile şi lunile următoare, au reuşit să obţină o serie de victorii importante care au spulberat mitul puterii armatei ruse, promovat intens de propaganda Kremlinului.

Ucraina a reuşit să reziste în acest an şi datorită sprijinului occidental, inclusiv militar. Statele Unite, Marea Britanie, state membre UE şi NATO au livrat echipamente şi muniţii în valoare de zeci de miliarde de euro, de la sistemele anti-tanc şi anti-aeriene portabile ca Javelin şi Stinger, în prima etapă, la obuziere şi sisteme de rachete HIMARS în a doua fază. Acum, Ucraina aşteaptă şi câteva sute de tancuri de luptă pentru a putea lansa contra-ofensive. Livrările de armament au fost dublate de sancţiuni la adresa Rusiei şi, bineînţeles, de sprijin politic la nivel internaţional. Bogdan Isopescu ne spune mai multe despre sprijinul UE şi NATO:

Tensiunea este la cote ridicate astăzi în Ucraina, unde se aşteaptă posibile bombardamente prin care ruşii să încerce să marcheze aniversarea unui an de când au declanşat invazia la scară largă.

Odesa, unde se află echipa de corespondenţi Radio România, este încă de ieri un oraş aproape pustiu, oamenii preferând să stea în casă sau chiar să plece din localitate. Alex Buzică ne dă detalii despre situaţia din Odesa şi din sudul Ucrainei:

Cu ocazia împlinirii unui an de la declanşarea războiului la scară largă, Adunarea Generala a ONU a cerut, printr-o rezoluţie despre „necesitatea de a se ajunge, cât mai curând posibil, la o pace justă şi de durată” cere încetarea ostilităţilor şi retragerea forţelor ruse din Ucraina. Rezoluţia a fost adoptată cu 141 de voturi pentru şi 32 de abţineri. Doar şase ţări au votat alături de Rusia – Belarus, Coreea de Nord, Eritreea, Mali, Nicaragua şi Siria – ceea ce, notează Reuters, arată izolarea Moscovei în plan internaţional.

Încă din prima parte a războiului, au apărut informaţii – o hartă de război pe care o studia dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, o declaraţie a unui general rus – că Republica Moldova ar fi şi ea vizată de planurile ruşilor. Deja în toamna trecută oficiali de la Chişinău vorbeau despre un război hibrid purtat de Rusia împotriva Republicii Moldova, iar luna aceasta preşedintele Maia Sandu a dezvăluit existenţa unui plan de destabilizare care prevedea luarea de ostatici, capturarea de instituţii şi folosirea unor mercenari străini.

Maia Sandu s-a aflat ieri la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis, iar situaţia de securitate a reprezentat principalul punct pe agenda discuţiilor. Amalia Bojescu: