Nume hilare de sate din Argeș

Printre vechile nume de localităţi din Argeş existau şi unele mai „fără perdea“, care, cu timpul, au început să deranjeze auzul locuitorilor şi mai ales al autori­tă­ţilor; de aceea, au fost schimbate. Cele mai „plastice“ au fost, cu siguranţă, numele celor două cătune rebotezate ulterior Săticul de Sus şi Săticul de Jos, din comuna Rucăr. Acestea se numeau în trecut Futeşti, respectiv, Coţăeni. După cum putem citi în lucrarea de specialitate Localităţile judeţului Argeş. Studiu etimologic şi istoric (de I. Moise, C-tin. Ţibrian, Gh. Bănică – Piteşti, 2000), numele exprimau faptul că, în cele două cătune, oamenii aveau mulţi copii. O altă variantă a poveştii spune că, în Săticul de Jos de azi, mulţi locuitori erau din familia Cuţulean, de aceea, se numea Cuţuleni. Totuşi, pentru că numărul copiilor era mai mare ca în alte zone, denumirea populară a satului a fost schimbată în Coţăeni. Evident, cu timpul au trebuit să fie înlocuite, pentru că provocau peste tot ilaritate. Şi numele altor comune s-a schimbat în ultimele decenii, din pudoare. De pildă, neobişnuitul nume al comunei Beleţi-Negreşti vine din compunerea a două denumiri de sate: „Negreşti“ (de la Negru) şi „Beliţi“. La origine, cuvântul însemna „albiţi“, venind de la slavonul „bel“ (alb) – sau poate din rădăcina dacică „băl“ – de unde avem „bălan“. Numele iniţial, cu „i“, în loc de „e“, a fost modificat intenţionat, de către vorbitorii delicaţi şi politicoşi care voiau să elimine sensul vulgar al acestui cuvânt.