Politica SUA „nu a fost pe cât de dură ar fi trebuit”

Rusia a decis să-şi retrimită ambasadorul la Kiev, iar acesta va participa şi la ceremonia de învestire a noului preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko.

La eveniment şi-au anunţat deja prezenţa lideri din peste 20 de state, între care vicepreşedintele american Joe Biden, preşedintele polonez Bronislaw Komorowski, şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, şi preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy.

Pentru europeni, oricum vizita preşedintelui SUA, Barack Obama, pe bătrânul continent, precum şi prezenţa lui la summitul G7 au o semnificaţie politică esenţială.

El reprezintă o reconfirmare a sprijinului pe care SUA îl acordă statelor europene, dar şi o pledoarie pentru libertate.

Decizia preşedintelui Barack Obama de a angaja SUA să contribuie cu un miliard de dolari la creşterea securităţii în Europa Centrală şi de Est trimite un mesaj important atât aliaţilor NATO, cât şi preşedintelui rus Vladimir Putin, scrie conducerea editorială a cotidianului „New York Times”.

Aceasta notează că, într-o oarecare măsură, criza din Ucraina s-a calmat şi că, unele state europene, precum Franţa, par dornice să treacă peste acest moment.

Putin a arătat însă că nu se poate avea încredere în el, iar Alianţa trebuie să ţină cont pe deplin de imprevizibilitatea lui nemiloasă – scriu jurnaliştii americani.

Aceştia adaugă că e important ca liderii din G7 să menţină presiunea asupra lui Putin şi să-i transmită clar mesajul că, dacă va continua să destabilizeze Ucraina, acţiunile sale nu vor rămâne fără răspuns.

În ceea ce priveşte solicitatea Poloniei privind o forţă militară permanentă în regiune, editorialiştii de la „New York Times” spun că e o măsură care ar putea fi riscantă şi neproductivă în acest moment.

Nu există niciun indiciu că dl Putin este suficient de nesăbuit pentru a încerca să acapareze teritorii în Polonia sau în Ţările Baltice.

Provocarea este de a trimite un semnal ferm şi credibil în legătură cu angajamentul de durată privind apărarea aliaţilor, fără a accentua tensiunile curente – scrie conducerea editorială a cotidianului într-un articol de opinie.

Textul subliniază că şi ţările europene din NATO, care au tot redus cheltuielile pentru apărare, vor trebui să contribuie mai mult cu fonduri în acest domeniu.

În prezent, SUA asigură 70% din finanţarea Alianţei

David Ignatius, editorialist la „Washington Post”, consideră că, toate criticile din ultima perioadă în legătură cu slăbiciunea SUA şi retragerea de pe scena internaţională, nu sunt fondate.

El spune că e de acord că politica externă a lui Obama nu a fost pe cât de dură ar fi trebuit, în special în ceea ce priveşte Siria şi Rusia şi că, prin urmare, reputaţia SUA a avut de suferit, acest preşedinte este posibil să fi fost prea precaut, dar o retragere pentru alinarea rănilor ţării după războaie e destul de obişnuită şi rareori produce daune de durată – scrie Ignatius.

Nicholas Burns, profesor de relaţii internaţionale la Harvard, scrie într-un articol, în publicaţia „Boston Globe”, pornind de la discursul lui Obama de săptămâna trecută de la West Point, că preşedintele a făcut lucrul corect prin stabilirea unei ştachete înalte pentru folosire forţei militare.

El observă că Obama s-a axat însă exclusiv pe ceea ce nu ar trebui să facă SUA.

La un moment dat va trebui să ne ofere o imagine clară a ceea ce putem şi ce trebuie să facem pentru a împlini natura excepţională a spiritului de conducere al Americii în lume – scrie Burns