Regele Mihai a murit

Mihai I a fost ultimul monarh al României. Regele Mihai a schimbat istoria celui de-Al Doilea Război Mondial, scurtându-l cu câteva luni şi salvând sute de mii de vieţi.

Această decizie l-a trimis într-un exil de jumătate de veac, forţat de comuniştii pe care chiar el i-a ajutat să ajungă la putere.

Mihai I s-a născut la 21 octombrie 1921, la Palatul Peleş. La 6 ani a devenit rege al României. Fiu şi nepot de regi, pe linie paternă şi cu origini greceşti din partea mamei, a avut o copilărie grea, din cauza scandalurilor din familie, dar şi de contextul în care se afla România.

A urcat pe tronul ţării, pentru prima oară în 1927. Moartea bunicului său, regele Ferdinand şi renunţarea la tron a tatălui său Carol al II-lea l-a împins la conducerea statului. Cea de-a doua domnie, care a schimbat decisiv istoria ţării şi a Europei, a început însă în 1940.

Într-un context internaţional marcat de începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, Mihai urca pe tron la 18 ani şi 11 luni, înlocuindu-şi tatăl alungat de legionari. România era sub ocupaţie nazistă, puterile regelui fuseseră anulate de Mareşalul Antonescu, aşa că se afla într-o situaţie fără ieşire.

Regele Mihai a schimbat destinul tragic al României şi a smuls-o din mâinile lui Hitler. Data de 23 august 1944 va fi marcată în istoria omenirii pentru totdeauna de monarhul roman. Atunci a decis să întoarcă armele împotriva Germaniei naziste, decizie care a dus la scurtarea razobiului cu câteva luni şi salvarea de sute de mii de vieţi omeneşti.

Paradoxal, acţiunea sa a provocat cea mai neagră perioadă a secolului trecut pentru romani şi o tragedie personală pentru Regele Mihai. După război, comuniştii s-au instalat la conducerea ţării pentru aproape jumătate de secol. Iar Mihai I a fost alungat într-un lung şi chinuitor exil, având interdicţia de a reveni în ţara pe care a condus-o în două rânduri.

Majestatea sa, Regele Mihai: “Sunt roman şi asta o simt foarte tare. Şi pe unde pot fac tot ce-i posibil pentru ţara românească”.

Mihai I avea să cunoască cea mai dureroasă experinta. Ajuns muritor de rând, dar înrudit cu mai toate familii regale europene, a trebuit să ia viaţa de la zero. S-a căsătorit, în primii ani de exil cu Ana de Bourbon, alături de care are cinci fete. S-a angajat ca pilot de încercare pentru a-şi întreţine familia, a înfiinţat o firmă, ba chiar a încercat şi meseria de broker.

În anii ’90, a făcut cale-ntoarsă de pe Aeorportul Otopeni, unde aterizase pentru a pune piciorul pe pământ românesc după 42 de ani. Când, în sfârşit, i s-a permis să vină acasă, în ’92, a scos în stradă un milion de romani entuziasmaţi de un personal care pentru ei însemna libertate. Abia în 1997, când Emil Constantinescu era preşedinte, regele şi-a recăpătat dreptul de a fi român.

Regele Mihai în Parlament, 2011, la împlinirea celor 90 de ani: “Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”

Astazi s-a stins, la 96 de ani, ultimul reprezentant al Casei Regale a Romaniei care a urcat pe tronul tarii, Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen. El a devenit rege la vârsta de numai şase ani, pe 20 iulie 1927, deoarece tatăl său renunţase la prerogativele de moştenitor al Coroanei. Fiind minor, atribuţiile regelui au fost exercitate de o Regenţă. Treptat, această instituţie şi-a pierdut din autoritate, iar Carol al II-lea a profitat de divergenţele existente între formaţiunile politice şi pe 8 iunie 1930 a fost restaurat pe tronul României.

Acest act a îmbrăcat forma unei lovituri de stat, deoarece Constituţia prevedea clar că regele domneşte pănă la moarte sau până la abdicare, iar regele Mihai era în viaţă şi nici nu abdicase. A doua domnie a lui Mihai I a survenit într-un moment dramatic pentru România.

După pierderile teritoriale din vara anului 1940, Carol al II-lea a abdicat, iar fiul său a redevenit rege al României. Având o vârstă fragedă, 19 ani, Mihai l-a învestit cu puteri depline în stat pe generalul Ion Antonescu, preşedintele Consiliului de Miniştri. Pentru a elibera Basarabia şi nordul Bucovinei, generalul a angajat România în război de partea Puterilor Axei, armata română participând la campania din URSS.

După trei ani, Naţiunile Unite au întors soarta războiului în favoarea lor, iar armata română era într-o situaţie dezastruoasă. Antonescu a refuzat să semneze armistiţiul care prevedea condiţii foarte dezavantajoase pentru ţara noastră, însă clasa politică se temea că situaţia s-ar putea transforma într-o catastrofă.

Sprijinit de liderii principalelor partide, regele Mihai l-a demis şi l-a arestat pe Ion Antonescu printr-o lovitură de palat, în ziua de 23 august 1944. România a semnat armistiţiul cu URSS, însă odată cu acest moment ţara noastră a fost inclusă definitiv în sfera de influenţă sovietică. De acest fapt a profitat Partidul Comunist Român, care în trei ani de zile a reuşit să acapareze întreaga putere de stat şi să elimine orice formă de opoziţie faţă de noul regim. Pe 30 decembrie 1947, Mihai I a fost silit să abdice si sa traiasca in exil.

Deşi regele şi-a manifestat dorinţa de a reveni în ţară încă din 1990, imediat după Revoluţie, acest lucru i s-a permis abia doi ani mai târziu, cu ocazia sărbătorilor de Paşte.

La sosirea în Bucureşti, familia regală a fost întâmpinată cu entuziasm, peste un milion de persoane ieşind să îl aclame oe rege în stradă. Popularitatea lui Mihai l-a îngrijorat pe preşedintele Ion Iliescu, astfel că acesta a interzis familiei regale să mai revină în România.

În consecinţă, Mihai şi Ana s-au întors la Versoix, unde locuiau încă din anii ’50. În noiembrie 1996, Emil Constantinescu a candidat la preşedinţie, susţinut fiind de Convenţia Democrată din România, o coaliţie politică formată din PNŢ-CD, PNL şi alte formaţiuni minore, asociaţii, organizaţii sindicale sau din societatea civilă.

În turul al doilea de scrutin, el a reuşit să îl învingă pe Ion Iliescu, care a candidat din partea PDSR, partidul de guvernământ din ultimii patru ani. Constantinescu i-a reactivat lui Mihai I cetăţenia română şi a permis familiei regale să revină în România.

La sfârşitul anului 1997, Crăciunul şi Anul Nou au fost petrecute în ţară pentru prima oară de la abdicarea din 30 decembrie 1947. În prezent, familia regală se ocupă în special de reprezentarea externă a României şi a făcut lobby în cancelariile occidentale pentru aderarea ţării noastre la NATO şi la Uniunea Europeană.

Pe 30 decembrie 2007, Mihai a modificat Statutul Casei Regale, renunţând la legea salică de succesiune. Astfel, după moartea sa, principesa Margareta, fiica cea mare, va deveni şeful Casei Regale a României.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!