60% dintre asistentele medicale fac ore suplimentare fără să li se ceară acordul

Aproape 60% dintre asistentele medicale fac în mod constant ore suplimentare, de cele mai multe ori fără să li se ceară acordul pentru munca peste program, arată concluziile unui studiu comandat de Federaţia Solidaritatea Sanitară. Potrivit acestei cercetări în 3% dintre cazuri asistentele chiar au fost ameninţate să efectueze orele suplimentare.

Federaţia sindicală semnalează  şi situaţiile pe care le consideră exemple de muncă forţată şi neplătită: 23% dintre asistentele medicale au indicat faptul că nu au fost plătite pentru orele suplimentare şi  nu au primit în schimb nici zile libere. În acest context Solidaritatea Sanitară cere ca ministerul Sănătății să ia urgent măsuri pentru reducerea deficitului de personal şi pentru eliminarea discriminărilor salariale.

„Coroborarea datelor din cercetarea sociologică cu cele privitoare la salarizare indică faptul că la ora actuală categoria de personal cea mai afectată o constituie asistentele medicale, în special asistentele medicale absolvente de postliceală. Două componente majore contribuie la această situație: marea majoritate (cca. 60.000) a asistentelor a asistentelor medicale din unitățile sanitare publice sunt afectate de fenomenul discriminării salariale și cca. 23% dintre asistentele medicale din unitățile sanitare publice sunt în situația de muncă forțată neplătită.

Principalele categorii de probleme constatate:

1) Respectarea drepturilor aferente timpului de muncă

– 56% dintre asistentele medicale efectuează în mod constant ore suplimentare. În cazul a cca. 78% dintre asistentele medicale care efectuează ore suplimentare nu li s-a cerut acordul pentru efectuarea acestora.

-40% dintre asistentele medicale care efectuează ore suplimentare (cca. 23% din totalul respondentelor) au indicat faptul că acestea nu sunt plătite și nici nu sunt recuperate prin zile libere.

-Cca. 21% dintre asistentele medicale nu au beneficiat de concediu de odihnă integral în ultimii 5 ani de zile.

2) Echivalarea asistentelor medicale absolvente de postliceală;

3) Salarizarea asistentelor medicale

-Cca. 28% dintre respondenți au indicat faptul că unitatea le refuză acordarea unor drepturi salariale. Dintre drepturile ce li se refuză în unitățile sanitare unde lucrează, asistentele medicale au menționat:

neplata orelor suplimentare;

neacordarea bonurilor de masă;

neacordarea gradului principal.

Din perspectiva discriminărilor salariale cea mai defavorizată categorie profesională o constituie asistentele medicale. În funcție de gradul de afectare și impactul acesteia (numărul de asistente afectate), „ierarhia discriminării” este următoarea:

Asistentele medicale absolvente de postliceală: cca. 60.000 de asistente medicale care au între 49,3% din salariul maxim posibil (în spitalele neclinice și ATI/UPU) și 57,3% în spitalele neclinice (comparativ cu nivelul salariului asistentelor medicale cu studii superioare din spitalele clinice: 64%)

Reducerea discrepanțelor/discriminărilor salariale prin aducerea tuturor salariilor la același nivel de referință (64%) din salariul maxim posibil pe legea 284/2010 (calculat prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare specifici fiecărei funcții cu salariul minim pe economie). 

-Reajustarea ierarhiei salariale în special prin introducerea claselor suplimentare pentru vechimea în sectorul sanitar (prin preluarea modelului aplicabil Educației) și prin eliminarea diferențelor dintre asistentele medicale S și cele PL (aplicabilă și în cazul asistentele medicale care lucrează în secțiile ATI/UPU/CPU raportat la restul secțiilor) la cel mult 3 clase de salarizare.”