Longevitatea furnicilor este legată de o proteină anti – insulină

Oamenii de știință au elaborat un studiu care arată că furnicile regină au un metabolism ridicat pentru reproducere, prin generarea unei proteine care suprimă doar insulina responsabilă cu îmbătrânirea.

În general, la animale, faptul de a avea mulți urmași este legat de o durată de viață mai scurtă. Se crede că acest compromis între fertilitate și longevitate rezultă din modul în care sunt alocate resursele nutriționale și metabolice.

Insulina, un hormon care ajută la transformarea alimentelor în energie, joacă un rol major în metabolism, dar și în îmbătrânire. Producerea ouălor necesită un consum intensiv de energie și alimente suplimentare, ceea ce crește nivelul de insulină, dar o activitate crescută a căii insulinei necesare pentru reproducere duce la o durată de viață mai scurtă la majoritatea animalelor. Restricția alimentară prelungește viața prin menținerea nivelului de insulină la un nivel scăzut; de fapt, alți cercetători analizează dacă postul îmbunătățește longevitatea.

Furnicile sunt o excepție notabilă de la compromisul dintre reproducere și longevitate, deoarece reginele lor, care sunt responsabile de reproducerea întregii colonii, trăiesc mult mai mult decât furnicile lucrătoare, deși au același genom.

De exemplu, în cazul furnicii neagre de grădină, o regină poate depune un milion de ouă și poate trăi 30 de ani, în timp ce surorile sale lucrătoare sterile trăiesc doar un an. La furnicile Harpegnathos saltator, o specie de furnici săritoare originară din India, care a făcut obiectul acestui studiu, reginele trăiesc de obicei cinci ani, în timp ce muncitoarele trăiesc doar șapte luni.

Atunci când regina Harpegnathos moare într-o colonie, furnicile lucrătoare femele se duelează între ele cu antenele lor, concurând pentru a deveni următoarea regină. Câștigătoarele duelului devin pseudo-regine, care rămân în continuare în corpul mic de lucrătoare.

Acestea dobândesc comportamente asemănătoare cu cele ale reginei, inclusiv depunerea de ouă, iar speranța lor de viață crește substanțial, de la șapte luni la patru ani, cercetătorii observând o creștere a nivelulul de insulină din creier. Însă, dacă sunt înlocuite de o altă regină, ele revin la statutul de lucrătoare, nu mai depun ouă, iar durata lor de viață se scurtează din nou la șapte luni.

Co-autorul principal al studiului, Danny Reinberg, profesor de biochimie și farmacologie moleculară la NYU Grossman School of Medicine și cercetător la Howard Hughes Medical Institute, a declarat că „Cele două ramuri principale ale căii de semnalizare a insulinei par să reglementeze în mod diferențiat fertilitatea și durata de viață, cu o semnalizare crescută în una dintre ele ajutând la reproducere la pseudo – regine și o semnalizare scăzută în cealaltă, în concordanță cu longevitatea lor prelungită”.

Oamenii de știință subliniază că cele mai multe tehnici de creștere a longevității la animale precum șoarecii sau muștele prelungesc de obicei durata de viață cu 10 până la 20 de procente, însă la furnici procentul este de 500%, ceea ce face ca rezultatele studiului să fie mult mai interesante.

Sursă text: eurekalert.org