La 16 noiembrie 1979 era pus în funcțiune primul tronson de metrou din București

La 16 noiembrie1976, se punea în funcțiune  primul tronson de metrou din București, parte a magistralei I.  Tronsonul avea șase stații și funcționa între Semănătoarea și Timpuri Noi. Trei zile mai târziu, la 19 noiembrie, se inaugura oficial acest tronson și era dat în exploatare, în beneficiul călătorilor.

În urma studiilor preliminare efectuate în perioada 1972-1975, au început simultan proiectarea și construcția metroului.

La 15 februarie 1972, se hotăra instituirea unei comisii care să elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului. La 25 noiembrie 1974, se hotăra declanșarea lucrărilor premergătoare: studii, analize, proiecte. În februarie 1975 se înființează Întreprinderea Metroul București care avea rolul de constructor al întregii rețele de transport. După această dată începe construirea tunelurilor și proiectarea trenurilor.

În anul 1977, a fost înființată Întreprinderea de Exploatare a Metroului București (IEMB) în subordinea Ministerului Transporturilor — Departamentul Căilor Ferate, iar la 16 noiembrie 1979 a fost pus în funcțiune primul tronson de metrou.

La data de 19 noiembrie 1979, primul tronson al magistralei I, în lungime de 8,1 km cu șase stații, pe distanța Semănătoarea — Timpuri Noi, era dat în exploatare în beneficiul călătorilor. Cele șase stații sunt: Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii, Timpuri Noi. Până la 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, garniturile au funcționat cu călători, fiind singurul metrou care, în perioada de probe, a funcționat astfel.

În decembrie 1984, se dă în exploatare porțiunea dintre Semănătoarea și Crângași (o stație). Cu această ocazie, se face legătura între cartierul Giulești — centrul Bucureștiului — Platforma industrială 23 August — Platforma industrială Militari (Industriilor). În tot acest timp, se lucra intens și la construirea magistralei II, magistrală care urma să lege partea de nord a Bucureștiului cu partea de sud.

În ianuarie 1986, se dă în exploatare tronsonul I din magistrala II, compus din 8 stații: Piața Unirii II, Tineretului, Pieptănari, Constantin Brâncoveanu, Piața Sudului, Apărătorii Patriei, IMGB („Dimitrie Leonida”), Depoul IMGB („Berceni”). Cu această ocazie, se unește a treia mare zonă industrială, IMGB, cu centrul capitalei.

În octombrie 1987, se dă în exploatare tronsonul II (Piața Unirii II — Pipera) din magistrala II, compus din șase stații: Universitate, Piața Romană, Piața Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu, Pipera. Acest tronson trebuia dat în exploatare cu călători cu câteva luni mai devreme, dar au existat întârzieri față de planificări. În decembrie 1987, se dă în exploatare încă o stație după stația Crângași și anume Gara de Nord, efectuându-se astfel legarea zonelor industriale cu Gara CFR.

În luna august 1989, se dă în folosință magistrala III, care face legătura între stația Gara de Nord și stația Dristor 2 având șase stații: Piața Victoriei 1, Ștefan cel Mare, Obor, Piața Iancului, Piața Muncii, Dristor 2. Cu această ocazie, se închide inelul de metrou care încorporează centrul capitalei.

În anul 1990, se schimbă numele a două stații: Leontin Sălăjan devine Nicolae Grigorescu, iar Pieptănari devine Eroii Revoluției.

În mai 1991, se dă în exploatare stația Antilopa și segmentul dintre Republica și Antilopa. La sfârșitul anului 1992, se dă în exploatare stația Basarab 1, construită între stația Crângași și stația Gara de Nord. Această stație va cuprinde în viitor și stația Basarab 2, stație care va deservi magistrala IV. Stația este comună pentru călători, dar are linii separate care deservesc cele două magistrale I și IV.

În anul 1994 s-a dat în exploatare jumătatea de stație, care desemna direcția de mers dinspre Armata Poporului („Lujerului”) spre Păcii, iar în 1998 s-a dat în exploatare și cealaltă jumătate de stație.

Pe data de 1 martie 2000, se dă în exploatare magistrala IV de metrou, având 4 stații: Gara de Nord II, Basarab II, Grivița, 1 Mai.

Pe data de 19 noiembrie 2008, se dă în exploatare tronsonul de prelungire al magistralei III dintre Nicolae Grigorescu și Linia de Centură, având ca stații: Nicolae Grigorescu II, 1 Decembrie 1818, Policolor (actuala „Nicolae Teclu”), Linia de Centură (actuala „Anghel Saligny”).

Pe data de 1 iulie 2011, se dă în exploatare tronsonul de prelungire al magistralei IV dintre Jiului și Parc Bazilescu, având ca stații : Jiului, Parc Bazilescu.

Lungimea rețelei de metrou a municipiului București se întinde pe 69,25 km, distribuiți pe patru linii magistrale și 51 de stații. În construcție este magistrala V, între Râul Doamnei — Hașdeu (Operă) — tronson 1, cu o lungime de 6,5 km și 10 stații.

sursa text: metrorex.ro

sursa foto: agerpres.ro