Dragobetele, la Muzeul Naţional al Satului

Publicat de Cosmin Meca, 22 februarie 2018, 20:00

Muzeul Naţional al Satului vă invită pe 24 şi 25 februarie să sărbătoriţi împreună unul dintre cele mai calde şi tandre momente ale începutului de primavară: Dragobetele sau, aşa cum este consemnat în calendarul tradiţional popular, Ziua îndrăgostiţilor. Este un eveniment de tradiţie al muzeului la care participă artişti, meşteri populari care vor prezenta tradiţiile legate de începutul primăverii.

Nu vor lipsi atelierele de creaţie de mărţişoare, concursurile cu premii pentru cei mai iscusiți poeți amatori şi nici surprizele, iar persoanele care sărbătoresc onomastica de Dragobete, purtând numele de Draga, Drăguţa, Dragoş, Drăgan, au acces gratuit în muzeu (pe baza cărţii de indentitate). Vestiţii Cuci din Brăneşti vor veni din nou să alunge spiritele rele şi iarna pentru a face un Cap de primavară.

În fond, cine este acest Dragobete care împarte luna februarie cu un sfânt mai puţin cunoscut la noi, dar în mare vogă în lumea americană?

Sărbatorit la 24 februarie (zi consemnată în calendarul popular ca Ziua îndrăgostiţilor, fiind cunoscută şi sub denumirea de Cap de primavară) Dragobete, este mai ancorat în tradiţia zeilor antici ai dragostei – bărbat chipeş şi năvalnic, un „zburător cu plete negre” care bântuie visele celor îndrăgostiti, la început de primăvară, când natura însăşi reînvie, ursul iese din bârlog căutându-şi pereche, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria vieţii renăscute după tenebrele iernii celei sterpe.

Entitate mitologică asemănătoare lui Cupidon, Dragobete se consideră a face parte din multitudinea de zeităţi păgâne care populau spaţiul balcanic şi danubiano-pontic, unde era şi protector al animalelor dar şi al iubirii celor care se întâlnesc şi se logodesc, aşa cum şi păsările „se logodesc” în această zi. În ziua de Dragobete în satele româneşti se practicau multe credinţe legate nu numai de dragoste şi fertilitate, dar şi de vindecare şi renaştere prin puterea naturii şi a plantelor. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat, afirmă conf. univ. dr. Paula Popoiu, manager Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Dragobetele va veni pe aleile Muzeului Naţional al Satului şi cu plăcinte, cozonac şi turtă dulce, pregătite special pentru cei îndrăgostiţi.