Tradiții de Sfântul Ștefan

415.276 de români poarta numele Sfântului Apostol Ștefan. Dintre aceștia 301.609 sunt bărbați și 113.667 sunt femei. Majoritatea bărbaților sărbătoriți, respectiv 269.336, poartă numele Ștefan, 3.255 se numesc Ștefănel și alți 500 au fost botezați Fane.

Dintre femeile sărbătorite în această zi, 80.464 se numesc Ștefania, 22.630 sunt Ștefana și 9.193 Fănica.

Sfântul Ștefan, unul dintre ucenicii lui Iisus și primul martir al Bisericii, este serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, existând credința că acesta îi ajută pe bolnavi și pe cei care se judecă de multă vreme.

O veche tradiție spune că de ziua Sfântului Ștefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfățișează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creștinii care au probleme de sănătate, dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.

În tradiție se mai spune că pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ștefan sau o candelă nouă, aprinsă.

În această zi, în biserici se pomenesc creștinii care au murit în împrejurări dramatice și se impart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ștefan.

În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan, care au formă rotundă și sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac.

Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan. După ce se sfințesc de către preot, la biserică, se împart de pomană copiilor săraci.

Surse: opiniatimisoarei.ro, protv.ro, canacan.ro